Doru Stroe a înființat AdMarketing cu un scop relativ simplu: să ajute branduri și companii să comunice mai bine și să se conecteze cu publicul lor. Nu a pornit cu o idee complicată, ci – mai degrabă – cu dorința de a înțelege ce își doresc clienții și de a oferi soluții care să le rezolve problemele reale.
În primii ani, agenția s-a concentrat pe construirea de relații solide cu clienții și pe livrarea de soluții care aveau sens pentru aceștia, mai degrabă decât pe urmarea tendințelor momentului.
Înainte de a înființa agenția, Doru avea deja experiență în sport, un domeniu în care performanța era mereu evaluată. Asta l-a ajutat să-și formeze o abordare practică în marketing, concentrându-se mai mult pe rezultate și mai puțin pe concepte teoretice.
Ideile principale
- Disciplina din sport devine motor în business. Doru spune cum anii de performanță i-au format reflexele care îl ajută și azi: munca zilnică, onestitatea față de propriile rezultate, gestionarea ego-ului și dorința de a îmbunătăți continuu. Această mentalitate a devenit fundația cu care abordează fiecare proiect de marketing, fiecare client și fiecare decizie.
- O agenție funcționează bine doar când există sinergie reală. Ideea AdMarketing apare tocmai din lipsa de comunicare dintre furnizorii implicați într-un proiect: grafica, paid, social media, website. Doru vede cum haosul operațional frânează creșterea brandurilor și decide să construiască un model în care toate echipele lucrează împreună, nu separat. Sinergia devine, astfel, avantaj competitiv.
- Valoarea muncii tale devine clară abia când înveți să o măsori. Una dintre cele mai grele lecții pentru el a fost evaluarea corectă a serviciilor. A descoperit cât de ușor este să lucrezi sub preț atunci când nu ai repere și cât de repede se schimbă percepția clienților în momentul în care îți cunoști contribuția. Stabilirea prețurilor nu este doar financiară, ci și o formă de asumare profesională.
- Marketingul devine partener de strategie, nu doar furnizor de reclame. Doru vede zilnic că multe businessuri nu înțeleg microeconomie, macroeconomie sau impactul politicilor asupra vânzărilor. Așa că agenția vine nu doar cu reclame, ci cu planuri de business, roadmaps, analiză și decizii asumate. Marketingul, în viziunea lor, este o extensie directă a strategiei companiei – nu un accesoriu.
- AI-ul mută rolul marketerului din execuție în gândire. Sarcinile repetitive vor fi automatizate, iar creativitatea se va muta în zona de psihologie a consumatorului, interpretare, conceptualizare și explorare. AI-ul oferă perspective noi, alternative, idei neașteptate și ajută la decizii mai bune, dar autenticitatea rămâne a omului. Viitorul marketingului este construit în colaborare cu inteligența artificială, nu în competiție cu ea.
AdMarketing rămâne relevantă prin faptul că s-a poziționat ca un partener strategic pentru clienții săi. În loc să complice lucrurile, au ales să se concentreze pe înțelegerea nevoilor specifice a acestora, să îi susțină în strategia de business și să aduc know how relevant aici.
Cum păstrăm un echilibru între tehnologie și creativitate, când vine vorba de marketing
În ultimii ani, tehnologia a schimbat profund felul în care facem marketing. În timp ce noile instrumente ne oferă oportunități de a ajunge la publicul dorit, există o întrebare care apare: cum menținem echilibrul între tehnologie și creativitate? Cum reușim să folosim instrumentele moderne pentru a sprijini procesul creativ, dar fără a lăsa automatizarea să răpească “esența umană” a marketingului?
A existat o perioadă în care marketingul părea că se îndreaptă complet către automatizare: datele se adunau, algoritmii înlocuiau deciziile, iar creativitatea părea să fie un concept mai abstract. Însă, pe măsură ce am învățat mai multe despre modul în care tehnologia influențează comportamentele și preferințele consumatorilor, a devenit evident că echilibrul este important aici. Tehnologia nu ar trebui să fie percepută ca un inamic al creativității, ci mai degrabă ca un instrument care o susține, o amplifică și o facilitează.
Un exemplu interesant în acest sens poate fi observat în modul în care companii ca Spotify sau Netflix folosesc algoritmi pentru a personaliza experiența utilizatorului. În spatele fiecărei recomandări muzicale sau cinematografice se află un sistem automatizat care analizează comportamentele anterioare și ia decizii pe baza lor, dar acest sistem nu creează efectiv experiențe noi sau inovative. În schimb, creativitatea din marketing provine din conținutul pe care brandurile îl oferă și din modul în care se conectează efectiv cu consumatorii.
Totodată, în ultimii ani, am văzut cum numeroase agenții de marketing au început să folosească inteligența artificială (AI) pentru a înțelege mai bine comportamentele consumatorilor. De la analiza datelor comportamentale la personalizarea campaniilor, AI-ul poate face procesul mai rapid și mai eficient. Însă, o întrebare rămâne: unde se află linia între utilizarea AI-ului pentru a sprijini deciziile și delegarea completă a acestora tehnologiei?
Tehnologia nu trebuie să fie folosită pentru a înlocui elementele fundamentale ale marketingului, ci pentru a le sprijini. În marketingul modern, mesajul trebuie să rămână relevant și să capteze atenția într-un mod care nu poate fi automatizat complet. Așa cum observa autorul și cercetătorul Clayton Christensen în The Innovator’s Dilemma, atunci când lucrurile devin prea tehnologice, riscul este ca aplicațiile și soluțiile să fie construite pe baza unor presupuneri limitate, uitând adesea nevoile reale ale consumatorilor.
Mai mult, a devenit clar că, deși tehnologia poate analiza rapid cantități uriașe de date și poate prezice comportamentele, creativitatea rămâne necesară în a face ca un brand să iasă în evidență. Un bun exemplu poate fi găsit în campaniile publicitare ale brandurilor precum Nike, care, deși utilizează tehnologia pentru a analiza datele clienților, pune mult mai mult accent pe povestea din spatele fiecărei reclame. Campaniile lor se concentrează nu pe cifrele brute, ci pe emoțiile și motivațiile consumatorilor – un lucru pe care tehnologia pură nu poate să îl capteze. De fapt, așa cum sublinia Seth Godin în This Is Marketing, marketingul eficient nu se bazează pe a încerca să ajungi la toată lumea, ci pe a găsi oamenii care simt cu adevărat ceea ce spui.
Așadar, în loc să ne bazăm doar pe tehnologie pentru a construi o campanie, ar trebui să privim fiecare instrument digital ca pe o extensie a procesului creativ. Tehnologia poate prelua sarcini repetitive și poate îmbunătăți totul, dar în spatele fiecărui succes al unei campanii stă o echipă capabilă să creeze povești care rezonează cu publicul. Dacă marketingul devine prea automatizat, risca să își piardă unicitatea, iar conexiunea cu consumatorii devine mai superficială.
Cum menținem acest echilibru? În primul rând, trebuie să fim conștienți de scopul pentru care folosim tehnologia. Ea nu trebuie să înlocuiască creativitatea, ci să o îmbogățească. Dacă tehnologia ne poate ajuta să înțelegem mai bine preferințele și comportamentele consumatorilor, atunci o putem folosi pentru a ajusta mesajele noastre și pentru a crea soluții personalizate. Cu toate acestea, este important ca aceleași tehnologii să nu înlocuiască ideile inovative, perspectiva unică sau elementele care fac un brand autentic.
Pe măsură ce tehnologia se integrează tot mai mult în marketing, este nevoie ca liderii și profesioniștii din industrie să nu uite de „umanitatea” din spatele marketingului. Mi se pare că cea mai mare realizare a unui marketer nu este de a folosi cel mai avansat algoritm, ci de a crea o legătură sinceră și umană între brand și consumator. Tehnologia ne poate sprijini, dar nu poate înlocui faptul că marketingul este, înainte de toate, o poveste spusă între oameni. Așa cum a fost de mii de ani, în diverse forme.
Astfel, adevărata provocare a marketingului modern este de a folosi tehnologia pentru a amplifica creativitatea, fără a lăsa automatizarea să o estompeze. Iar acest echilibru poate fi găsit dacă recunoaștem că tehnologia este un instrument, nu un scop în sine, și că, în cele din urmă, marketingul trebuie să rămână o reflecție autentică a valorilor și nevoilor oamenilor.