Felul în care citim se schimbă odată cu felul în care trăim, iar istoria unei edituri ajunse la trei decenii spune despre felul în care s-au schimbat cititorii din România. De la tiraje de 100.000 de exemplare vândute într-o săptămână la audiobook-uri ascultate în căști, drumul cărții din ultimii 30 de ani trece prin schimbări de gust, tehnologie, obiceiuri și generații. Conversația cu Alexandra Florescu pornește de la aniversarea Editurii Nemira și ajunge treptat la o întrebare mai largă: ce se întâmplă cu lectura atunci când lumea din jurul ei se transformă?
Alexandra Florescu este PR și brand manager la Editura Nemira, unde lucrează de șapte ani și se ocupă inclusiv de promovarea evenimentelor editurii. Privirea ei asupra pieței vine, așadar, din interiorul unei organizații care a traversat o parte consistentă din istoria editorială românească de după 1990. Nemira a fost fondată în 1991 de Valentin Nicolau, geolog și cititor pasionat, iar prima carte publicată a fost „Monte Cassino”, de Sven Hassel. Rezultatul pare aproape neverosimil privit de astăzi: aproximativ 100.000 de exemplare vândute într-o săptămână.
De acolo începe o poveste construită din alegeri editoriale, intuiție și încercarea continuă de a înțelege ce vor oamenii să citească. Science-fiction-ul și fantasy-ul au devenit repede o parte recognoscibilă a identității Nemira, prin autori precum Philip K. Dick și Frank Herbert. În timp au apărut literatură contemporană, cărți pentru copii, nonficțiune și autori români. Alexandra vorbește despre felul în care primele alegeri ale unei organizații rămân multă vreme în memoria publicului, chiar și după ce organizația însăși s-a schimbat considerabil.
„Publicul s-a mărit. De fapt, direcțiile editoriale sunt foarte multe, dar da, așa ca imaginar colectiv pentru cei de peste 35 de ani mai ales, Nemira au însemnat acele lecturi inițiale care îți deschideau așa mintea către spațiu, lume, posibilități, viitor.”
Alexandra Florescu
Un episod interesant din istoria editurii este tranziția către Ana Nicolau, care conduce Nemira din 2016. Pentru Alexandra, perioada respectivă a fost unul dintre momentele delicate pe care le-a văzut în cei șapte ani petrecuți în companie. Cititorii și piața urmăreau dacă editura își va continua drumul după schimbarea de generație. Continuitatea a venit împreună cu extinderea portofoliului și cu păstrarea unor universuri literare asociate deja cu Nemira.
Conversația se mută apoi spre viitorul lecturii și diferența dintre ceea ce anticipăm despre tehnologie și ceea ce oamenii ajung efectiv să adopte. E-book-ul, despre care s-a vorbit ani întregi ca despre următoarea etapă firească a pieței, a rămas în România într-o zonă relativ restrânsă. Audiobook-ul pare să urmeze o traiectorie diferită. Alexandra leagă evoluția lui de schimbarea vieții cotidiene și de răspândirea căștilor, telefoanelor și serviciilor de streaming.
„Şi continuăm producția în continuare, pentru că da, credem că este din nou, adică aici avem cumva mai multă încredere decât în e-books, pentru că cumva viațile noastre s-au schimbat foarte mult. E clar că, în ultimii 10 ani lucrurile s-au schimbat foarte mult.”
Alexandra Florescu
Aici discuția despre carte devine și o discuție despre comportament. Oamenii s-au obișnuit cu Spotify, Netflix, Apple Tv, Hbo Max, Disney + și alte servicii care adună conținutul într-un singur loc. Confortul accesului schimbă relația cu produsul cultural. În paralel apare și disponibilitatea de a plăti pentru acces, într-o societate care a trecut printr-o perioadă în care pirateria era foarte răspândită.
Alexandra leagă plata pentru cărți, filme sau muzică de întregul mecanism care permite producerea lor. În spatele unei cărți se află autori, traducători, redactori, editori și oameni implicați în distribuție și promovare. Același lucru se întâmplă în film și muzică. Felul în care alegem să consumăm produsele culturale ajunge astfel să influențeze piața care le produce.
„Deci, dacă vrem lucruri de calitate, trebuie să ne asumăm să le susținem cumva, că vorbim de cărți, de filme, de muzică, oricum.”
Alexandra Florescu
Printre recomandările Alexandrei apare „Papagalul lui Flaubert”, de Julian Barnes, prima carte Nemira pe care a citit-o cu mult înainte să lucreze la editură. Revine și la „Dune”, de Frank Herbert, despre care vorbește ca despre o carte din care se poate învăța construcția unui univers literar încă din primele pagini. Din zona de nonficțiune, alegerea ei este „Inovația: cum funcționează și de ce-i priește libertatea”, de Matt Ridley, o explorare a felului în care ideile și îmbunătățirile ajung să intre în viața de zi cu zi.
Ultima parte a conversației privește următorii ani. Nemira continuă dezvoltarea cărților pentru copii, producția de audiobook-uri și e-book-uri, seriile deja urmărite de comunități mari de cititori și literatura română contemporană. Cartea tipărită rămâne prezentă în librării, în ciuda predicțiilor repetate despre dispariția ei.
După 30 de ani, povestea Nemira arată cât de greu este să anticipăm exact forma în care oamenii vor citi peste un deceniu. Putem însă urmări comportamentele lor, tehnologiile pe care le integrează în viața cotidiană și felul în care descoperă povești. În mijlocul tuturor schimbărilor de format rămâne aceeași relație dintre cititor și ideea care îl face să deschidă o carte, să pornească un audiobook sau să caute următorul autor pe care vrea să-l descopere.
Ideile principale
- O identitate construită devreme poate rămâne cu tine zeci de ani. Alegerile făcute la începutul unui proiect influențează felul în care oamenii îl percep mult timp după ce el s-a schimbat. Dacă găsești o nișă care răspunde unei dorințe reale și construiești consecvent în jurul ei, asocierea creată în mintea publicului devine greu de înlocuit. Extinderea poate veni ulterior, pe măsură ce înțelegi mai bine publicul și apar noi oportunități.
- Intuiția devine mai utilă când este urmată de testarea pieței. La începutul unei afaceri ai rareori suficiente informații pentru a anticipa exact ce va funcționa. Poți porni cu o alegere în care crezi, urmărești reacția oamenilor și folosești rezultatele pentru următoarele decizii. Un succes îți oferă resurse pentru experimente noi, iar fiecare experiment îți spune ceva despre public și despre direcțiile care merită dezvoltate.
- Schimbarea de generație se pregătește înainte să devină necesară. O organizație construită în jurul fondatorului ajunge, la un moment dat, la întrebarea continuității. Tranziția devine mai ușor de gestionat atunci când persoana care preia conducerea s-a pregătit pentru rol și cunoaște organizația. Pentru clienți și parteneri, continuitatea se vede apoi în ceea ce faci zi de zi și în capacitatea companiei de a merge mai departe.
- Comportamentul oamenilor spune mai mult decât predicțiile despre tehnologie. O tehnologie despre care se vorbește mult poate rămâne ani întregi la marginea pieței, în timp ce alta se integrează rapid în viața cotidiană. Merită să urmărești unde apare comportamentul real: ce folosesc oamenii, când folosesc, pentru ce sunt dispuși să plătească și cât de ușor intră produsul respectiv în rutina lor.
- Produsele culturale rezistă prin adaptarea formatului. Cartea tipărită continuă să aibă public, iar audiobook-ul creează alte ocazii pentru lectură, de la condus până la călătorii. Formatele ajung să coexiste și să răspundă unor contexte diferite. Pentru noi, întrebarea utilă este unde și cum vrea publicul să consume ceea ce realizăm și ce format se potrivește acelui moment din viața noastră.
