Banii sunt peste tot. Ne influențează alegerile zilnice, ne modelează relațiile și conturează viitorul pe care ni-l imaginăm. Și totuși, pentru mulți dintre noi, educația financiară rămâne un subiect lăsat deoparte, abordat doar când apar probleme.
Astăzi discutăm despre bani cu Sergiu Penciu, un om care nu îi vede ca pe o enigmă rezervată experților, ci ca pe o parte firească a vieții. Sergiu a lucrat nouă ani în domeniul bancar și a fost implicat în dezvoltarea programului „Școala de Bani” la BCR. În ultimii opt ani, a ținut cursuri pentru peste 12.000 de oameni, ajutându-i să își înțeleagă mai bine relația cu banii.
Ce îl diferențiază? Ei bine, el nu oferă rețete miraculoase și nu folosește termeni complicați. Crede că educația financiară ar trebui să fie la fel de accesibilă ca orice altă abilitate practică. Oricine poate învăța să își gestioneze banii, fie că este un angajat care își drămuiește salariul, fie că este un antreprenor care își organizează cash flow-ul. A mers atât de departe încât și-a învățat fiica de șapte ani câteva reguli de bază despre bani, pentru că educația începe în familie, nu în bănci sau în sălile de curs.
În acest episod, nu vom vorbi despre metode rapide de îmbogățire. Discuția va fi despre lucruri mai importante: cum să ne organizăm banii astfel încât să avem stabilitate, cum să economisim fără să simțim că renunțăm la ceea ce ne place și cum să ne pregătim pentru viitor fără anxietate.
România este pe ultimele locuri în Europa la educație financiară, conform unui studiu al Standard & Poor’s. De ce? Ce ne lipsește? De ce unii oameni par să fie mereu într-o eternă criză financiară, în timp ce alții reușesc să-și păstreze echilibrul indiferent de circumstanțe?
Daniel Kahneman, laureat al Premiului Nobel, explică în Gândire rapidă, gândire lentă că deciziile noastre financiare sunt, de multe ori, emoționale. Nu facem bugete pentru că ne temem să ne confruntăm cu realitatea. Amânăm economisirea pentru că ne convingem că „vom începe de luna viitoare.” Înțelegerea acestor tipare este primul pas pentru a le schimba. Sergiu nu ne va spune în podcast ce să facem cu banii noștri, dar ne va ajuta să ne punem întrebările potrivite.
De ce unii oameni par să se descurce mereu cu banii, iar alții nu?
Banii nu sunt doar hârtie sau cifre într-un cont bancar. Sunt o oglindă a obiceiurilor noastre, a deciziilor pe care le luăm și a modului în care vedem lumea. Unii oameni par să aibă mereu control asupra finanțelor, indiferent de cât câștigă. Alții, chiar și cu venituri mai mari, trăiesc într-un perpetuu dezechilibru financiar. Ce îi diferențiază?
Nu este vorba doar despre venituri. Sunt și oameni cu salarii modeste care reușesc să economisească și să își creeze siguranță financiară, la fel cum sunt alții cu venituri mari care se află mereu în dificultăți. Diferența stă în obiceiuri, mentalitate și în felul în care ne raportăm la bani.
Banii nu sunt doar cifre – sunt o reflecție a modului în care luăm decizii
Banii nu există nici într-un vid. Nu sunt doar niște cifre pe un ecran sau bancnote într-un portofel. Ei sunt, așader, o expresie a modului în care gândim și luăm decizii.
Richard Thaler, laureat al Premiului Nobel pentru Economie și unul dintre pionierii economiei comportamentale, a demonstrat că oamenii nu iau decizii financiare într-un mod pur rațional, ci sunt ghidați de obiceiuri, emoții și percepția pe care o au asupra banilor. În cartea sa Nudge, scrisă împreună cu Cass Sunstein, el explică cum tendința de a trata fiecare sumă de bani în funcție de context – și nu ca parte a unei strategii mai mari – duce la alegeri suboptimale.
Dacă vedem banii ca pe ceva care trebuie cheltuit imediat, fără un plan, vom continua să luăm aceleași decizii, indiferent de câți bani avem la dispoziție. Însă dacă schimbăm perspectiva și îi privim ca pe un instrument care poate fi folosit strategic, vom lua decizii mai bune, fără să simțim că ne impunem restricții. Thaler numește acest fenomen mental accounting: felul în care clasificăm banii mental ne influențează profund comportamentul financiar.
Aceasta este diferența dintre cineva care vede un bonus ca pe un motiv de a cheltui și cineva care îl folosește pentru a-și construi siguranța financiară. La final, nu veniturile noastre dictează stabilitatea financiară, ci felul în care ne raportăm la bani. Ca să sintetizăm ce spun ei, gândirea financiară nu este doar despre cât avem, ci despre ce facem cu ceea ce avem.
Obiceiurile formate devreme ne modelează relația cu banii
Majoritatea dintre noi nu învățăm despre bani la școală, ci acasă, din ceea ce vedem la părinți. Dacă am crescut într-o familie în care fiecare leu era calculat și prioritizat, există șanse mari să fim mai atenți la cheltuieli. Dacă, în schimb, banii veneau și plecau fără prea multă planificare, este posibil să repetăm acest tipar inconștient.
Psihologii financiari numesc acest fenomen moștenire economică comportamentală. Este motivul pentru care unii oameni evită să își facă un buget – li se pare restrictiv, pentru că nu au crescut cu ideea că un buget înseamnă claritate, nu constrângere.
Oamenii care se descurcă bine financiar au reguli relativ simple
Nu există un truc ascuns pentru gestionarea banilor. Cei care au un echilibru financiar aplică aceleași reguli de bază, indiferent de cât câștigă:
- Își cunosc cheltuielile – Știu unde se duc banii lor și nu sunt surprinși la final de lună.
- Prioritizează economiile – Nu lasă economisirea la voia întâmplării, ci o fac intenționat.
- Nu cumpără impulsiv – Așteaptă înainte de a face achiziții mari și își analizează opțiunile.
- Se pregătesc pentru neprevăzut – Au un fond pentru situații urgente, astfel încât să nu fie prinși nepregătiți.
Un exemplu clasic este cel al lui Warren Buffett, unul dintre cei mai bogați oameni din lume, care și-a păstrat aceeași casă modestă din Omaha timp de decenii. Nu pentru că nu și-ar fi permis mai mult, ci pentru că a înțeles că stabilitatea financiară vine din alegeri, nu din venituri.
Un alt exemplu cunoscut este cel al scriitorului Mark Twain. Deși avea un succes uriaș și câștiga sume impresionante pentru vremea sa, era notoriu pentru investițiile neinspirate și cheltuielile extravagante. A ajuns aproape falit de mai multe ori, în ciuda veniturilor consistente. Twain nu este un caz singular. De-a lungul istoriei, mulți oameni cu venituri mari au ajuns în dificultăți financiare din cauza lipsei unei strategii clare.
Nu este vorba doar despre venituri mari, ci despre o strategie
O greșeală frecventă este să credem că stabilitatea financiară vine doar din câștiguri mai mari. Studiile arată însă că modul în care gestionăm banii este mult mai important decât suma pe care o avem la dispoziție.
Elizabeth Warren, senatoare și autoare, propune regula 50/30/20, un mod simplu de organizare a veniturilor:
- 50% pentru necesități (chirie, facturi, mâncare);
- 30% pentru dorințe (vacanțe, ieșiri, hobby-uri);
- 20% pentru economii și investiții.
Această metodă nu este rigidă, dar ilustrează un principiu important: banii trebuie direcționați cu intenție, nu lăsați să se consume haotic.
Cei care se descurcă mereu financiar știu când să spună nu
Un lucru mai puțin discutat este că oamenii care gestionează bine banii au o relație sănătoasă cu dorințele lor. Nu cumpără lucruri doar pentru că sunt la reducere. Nu se simt obligați să țină pasul cu ceilalți. Nu își măsoară valoarea prin ceea ce dețin.
Aceasta este, de fapt, o formă de libertate. A putea să spui „nu am nevoie de asta acum” este la fel de valoros ca a avea bani în cont.
Morgan Housel, autorul cărții Psihologia Banilor, spune că „adevărata stabilitate financiară nu vine din cât câștigăm, ci din cât de bine suntem pregătiți pentru surprize.” Aceasta este o lecție pe care mulți dintre cei care se descurcă bine cu banii o aplică instinctiv.
Diferența dintre cei care au un echilibru financiar și cei care se zbat constant nu este despre cât câștigă, ci despre cum își gestionează banii. Cei care se descurcă bine nu au neapărat venituri uriașe, dar au obiceiuri care îi ajută să rămână stabili.
La final, banii nu sunt doar un mijloc de schimb, ci o expresie a alegerilor noastre zilnice. Iar în final, deciziile pe care le luăm sunt cele care ne definesc parcursul, nu doar suma din cont.
De ce unii oameni par să aibă mereu bani, indiferent de cât câștigă?
Nu este vorba doar despre venituri, ci despre cum sunt folosiți banii. Oameni cu salarii mari pot avea dificultăți financiare, în timp ce alții, cu venituri modeste, reușesc să economisească și să își construiască un trai stabil. Diferența vine din obiceiuri. Cei care se descurcă bine cu banii știu unde se duc veniturile lor, evită cheltuielile impulsive și își creează un fond pentru neprevăzut.
Un exemplu cunoscut este Mike Tyson. La apogeul carierei sale, câștiga sute de milioane de dolari, dar a ajuns în faliment. Nu din lipsă de bani, ci din lipsa unei direcții clare în gestionarea lor.
În schimb, Warren Buffett, deși printre cei mai bogați oameni ai lumii, a ales să trăiască în aceeași casă din Omaha timp de decenii, demonstrând că nu venitul determină stabilitatea, ci modul în care sunt luate deciziile financiare.
Cum ne influențează familia felul în care ne raportăm la bani?
Ceea ce vedem în copilărie devine o parte a modului nostru de a gândi despre bani, fără ca măcar să ne dăm seama. Dacă am crescut într-un mediu în care fiecare leu era atent calculat, este posibil să avem o atitudine mai precaută. Dacă, dimpotrivă, banii veneau și plecau fără o strategie, este posibil să repetăm acest tipar.
Psihologii financiari numesc asta moștenire economică comportamentală. Un studiu publicat în Journal of Economic Psychology arată că obiceiurile financiare ale părinților influențează direct modul în care copiii lor gestionează banii ca adulți. Nu este vorba doar de ce ni se spune, ci și de ce vedem. Dacă într-o familie banii erau un subiect tabu sau o sursă de stres, copiii pot ajunge să evite gestionarea conștientă a finanțelor.
Există o sumă minimă necesară pentru a începe să economisim?
Nu există un prag anume. Cei care se descurcă bine financiar nu încep cu sume mari, ci cu obiceiuri constante. Economisirea nu este o acțiune unică, ci o rutină.
Morgan Housel, în Psihologia Banilor, explică acest fenomen simplu: economisirea nu este despre venitul lunar, ci despre ritmul constant al deciziilor mici. O persoană care pune deoparte 5% din venitul său lună de lună va fi, în timp, într-o poziție financiară mai bună decât cineva care așteaptă să aibă suficienți bani „pentru a începe să economisească”.
Nu este despre cât, ci despre consecvență.
De ce unii oameni văd bugetul ca pe o constrângere, iar alții ca pe o soluție?
Bugetul este doar un instrument pentru organizarea banilor. Oamenii care îl percep ca pe o restricție impusă din exterior simt că le limitează libertatea financiară, pentru că îl asociază cu reguli rigide și sacrificii. Cei care îl folosesc eficient îl privesc ca pe un ghid pentru luarea deciziilor financiare, care le oferă mai mult control asupra vieții lor.
Un exemplu interesant vine din cercetările lui Richard Thaler și Shlomo Benartzi despre Save More Tomorrow, un program care îi ajută pe oameni să economisească mai mult fără să simtă că pierd ceva important. Ideea lor este simplă: în loc să economisim agresiv de la început, ne angajăm să creștem economiile treptat, odată cu veniturile, reducând astfel senzația de efort. Acest model funcționează pentru că nu cere schimbări bruște și greu de menținut, ci ajustează comportamentul într-un mod care pare natural și sustenabil.
Aceasta este esența unui buget bine gândit. Nu este vorba despre tăierea tuturor cheltuielilor, ci despre structurarea finanțelor astfel încât să avem mai multă siguranță și mai puțin stres, fără să simțim că renunțăm la lucrurile care ne plac.
Cum putem schimba felul în care ne raportăm la bani?
O schimbare reală începe prin conștientizarea obiceiurilor noastre. Dacă vedem că ne rămân prea puțini bani la final de lună, primul pas nu este să câștigăm mai mult, ci să ne uităm la unde se duc banii. Dacă evităm să discutăm despre finanțe, poate este momentul să explorăm de ce avem acest blocaj.
Un pas simplu este să începem să notăm cheltuielile timp de o lună. Nu pentru a le judeca, ci pentru a le înțelege. Apoi, să ne întrebăm: ce putem ajusta astfel încât banii să ne servească mai bine, fără să simțim că renunțăm la tot ce ne place?
Morgan Housel spune că deciziile financiare bune nu vin din calcule complicate, ci din alegeri mici, repetate în timp. Și poate acesta este cel mai bun punct de pornire.
Schimbarea relației cu banii nu înseamnă să renunțăm la lucrurile care ne plac, ci să ne asigurăm că fiecare cheltuială aduce ceva valoros în viața noastră. Cei care își gestionează bine finanțele nu sunt cei care își refuză orice plăcere, ci cei care știu să facă alegeri conștiente.
O relație bună cu banii nu vine din eliminarea tuturor dorințelor, ci din echilibrul dintre siguranță și satisfacție. Nu trebuie să alegem între a ne bucura de prezent și a ne asigura viitorul. Putem face ambele, atâta timp cât stabilim reguli care funcționează pentru noi.
