Acest podcast a fost realizat cu sprijinul
Aliz Kosza e unul dintre acei oameni care par să fi trecut prin toate etapele unei vieți profesionale: începuturile timide, provocările, vârfurile, schimbările de sens. Când vorbește, nu are tonul unui om care dă lecții, ci al cuiva care a văzut destule încât să nu mai fie grăbit. Cariera ei traversează aproape jumătate de secol de economie românească și spune o poveste despre adaptare, curaj și construcție. Într-o lume în care succesul e adesea măsurat prin cifre, Aliz vorbește despre oameni, despre echipe, despre procese care dau sens unei organizații.
A condus companii mari – Orkla Foods România, MOL România, Fabryo Corporation – și a lucrat în peste douăzeci de industrii. A format generații de lideri, a lansat branduri care au rămas vii și, din 2012, și-a dedicat timpul mentoratului și strategiei de business. Conceptul ei, Sufletul în business, a devenit un spațiu de reflecție pentru antreprenori care vor mai mult decât creștere – vor claritate și sens. Într-un fel, e o continuare firească a ceea ce a făcut dintotdeauna: a construit. Doar că acum, în loc de fabrici și echipe, construiește perspective.
Copilăria ei a avut ceva din logica unei povești simple. Spune că nu știa că e un lider, doar acționa ca unul. Organiza copiii la fotbal sau la cules de cartofi, făcea planuri și împărțea responsabilități. Era o formă de leadership instinctiv, născut din dorința de a aduce ordine și energie acolo unde ceilalți vedeau haos. Primul loc de muncă, în turism, i-a oferit un contact direct cu diversitatea lumii și i-a format reflexele profesionale: respectul pentru clienți, calmul în situații tensionate și curiozitatea față de diferențele culturale.
În anii ’90, a început o nouă etapă. A pornit de la poziția de merchandiser și a urcat, pas cu pas, până la funcția de CEO. Drumul ei arată că experiența practică poate fi o formă de educație în sine. Fără să fi avut un mentor, a învățat din fiecare pas și, mai târziu, a devenit ea însăși un sprijin pentru alții. Într-un fel, a făcut ceea ce psihologul Carol Dweck numește „mentalitate de creștere” – un mod de a privi greșelile nu ca pe obstacole, ci ca pe material de lucru.
În acest episod, explorăm împreună teme care definesc parcursul unui lider adevărat: cum se transformă leadershipul odată cu experiența, ce înseamnă să construiești un model de business ancorat în ADN-ul propriei companii, cum trecem de la produs la brand și ce greșeli repetăm adesea ca antreprenori. Discutăm despre strategie, despre felul în care deciziile pot modela oameni și organizații, dar și despre cum se naște sensul într-o lume a cifrelor și a presiunilor.
Conversația noastră nu e despre rețete. E despre reflecție, despre lucrurile care se sedimentează în timp și dau consistență unei vieți profesionale. Așa cum scria Jim Collins în Good to Great,
măreția nu e o întâmplare, ci rezultatul unei discipline consecvente
Poate că tocmai asta definește și parcursul lui Aliz Kosza – o viață în care disciplina și curiozitatea au mers mereu împreună, iar succesul a fost doar o consecință firească a înțelegerii oamenilor și a timpului în care trăim.
Fiecare companie are un ADN, dar nu toată lumea îl cunoaște.
De multe ori, în spatele unei organizații stă mai mult decât un plan de afaceri sau o strategie. Există o formă de personalitate colectivă, născută din felul de a fi al fondatorului, din cultura locului și din experiențele timpurii ale echipei. În podcastul cu Aliz Kosza, am vorbit despre exact acest lucru – ideea că fiecare afacere are propriul său ADN. Nu unul genetic, desigur, ci unul format din valori, atitudini și reflexe care se transmit, uneori inconștient, dintr-un om în altul.
Aliz povestea cum, în anii ’90, când comerțul modern abia prindea contur în România, multe companii erau copii imperfecte ale unor modele occidentale. Încercau să reproducă formule care funcționau în alte piețe, dar fără să înțeleagă de ce. Ea spune acum
Lumea reală a antreprenoriatului și cultura de business balcanică e diferită
Avea dreptate. Istoria economică nu e doar o succesiune de idei bune, ci și o poveste despre adaptare. Țările, la fel ca oamenii, au memorie. Iar memoria aceasta modelează felul în care o afacere crește.
Un studiu realizat de cercetătorii de la Harvard Business School arată că 70% dintre companiile care își schimbă radical cultura organizațională după o achiziție sau fuziune pierd o parte din performanță în primii trei ani. Nu este fiindcă oamenii ar fi mai puțin competenți, ci fiindcă structura interioară – acel ADN colectiv – e forțată să devină altceva decât este.
În biologie, un organism hibrid poate fi viabil doar dacă materialul genetic e compatibil. În business, e la fel.
Când discutam cu Aliz Kosza, am simțit că pentru ea ideea de ADN organizațional e strâns legată de autenticitate. Povestește cum, în cariera ei, a lucrat în peste douăzeci de industrii și, de fiecare dată, a început prin a înțelege spiritul locului: cine sunt oamenii, cum se comportă, ce valori îi mișcă. Nu a venit niciodată cu un șablon. „Fiecare afacere are un ADN propriu”, spunea, „și datoria mea e să îl descopăr, nu să îl schimb”. E o perspectivă aparte într-o lume în care totul se grăbește să se conformeze trendurilor.
Într-un fel, ADN-ul unei companii seamănă cu stilul unui scriitor. Poți imita frazele altora, dar nu poți copia tonul. Amazon, de exemplu, are un ADN construit pe obsesia eficienței și pe ideea de „customer obsession” – o trăsătură pe care Jeff Bezos a cultivat-o ani întregi, până a devenit reflex. În schimb, Patagonia, compania fondată de Yvon Chouinard, respiră un cu totul alt tip de energie – orientată spre natură, sustenabilitate și echilibru.
Ambele sunt povești de succes, dar dacă ar încerca să se comporte una ca cealaltă, ar pierde tocmai ce le face vii.
În cartea Range a lui David Epstein, autorul observă că organizațiile care reușesc pe termen lung sunt cele care integrează experiențele și valorile diverse ale oamenilor, dar păstrează un nucleu identitar stabil. Epstein compară companiile cu echipele de sport: dacă schimbi jucătorii, antrenorii și strategiile prea des, se pierde legătura invizibilă care ține totul împreună. La fel se întâmplă și cu firmele care își forțează ADN-ul să urmeze modele importate.
Aliz Kosza spunea în discuție că mulți antreprenori români se tem de ideea de autenticitate. Le e frică să se uite la ei înșiși și să recunoască ce îi face diferiți.
Unii încearcă să se comporte ca brandurile mari din afară, dar uită că un brand nu e o mască, ci o poveste care trebuie trăită din interior
spunea ea.
Acel „interior” nu e doar despre emoție, ci și despre coerență. Când valorile interne se aliniază cu promisiunile externe, oamenii simt asta – angajații, clienții și partenerii.
Ne place să credem că putem separa rațiunea de emoție în business, dar de fapt ele sunt împletite. O companie fără identitate emoțională devine repede o structură birocratică, lipsită de viață. Studiile lui Daniel Kahneman și Richard Thaler despre economia comportamentală arată că deciziile noastre, inclusiv cele economice, sunt influențate în proporție covârșitoare de context, narațiune și percepție. Cu alte cuvinte, ceea ce credem că e pur logic e adesea rezultatul unui tipar cultural și psihologic colectiv.
Poate de aceea ADN-ul unei companii e atât de greu de definit și totuși atât de ușor de simțit. Îl recunoaștem în felul în care oamenii răspund la o criză, în tonul mesajelor interne, în modul în care se iau deciziile. Într-o organizație sănătoasă, aceste lucruri curg firesc; într-una forțată să imite, ele devin mecanice. Aliz povestea că a învățat cel mai mult din perioadele în care a condus echipe diferite – unele bazate pe disciplină, altele de improvizație. Fiecare a avut o identitate proprie, iar rolul ei era să o scoată la suprafață, nu să o uniformizeze.
Când privim astfel lucrurile, înțelegem că întrebarea nu este cum să schimbăm ADN-ul unei companii, ci cum să-l recunoaștem și să-l cultivăm. Iar aici intervine responsabilitatea liderului. Nu e vorba de a impune valori, ci de a le face vizibile. Nu de a copia modele, ci de a crea continuitate între ceea ce suntem și ceea ce facem.
Există un moment în podcast în care Aliz spune o frază care conține toată filosofia ei: „Nu construiesc organizații după manual, ci după oameni.” E o propoziție care merită reținută. Într-un mediu economic în care totul se poate măsura, poate că adevărata măsură a unei companii este cât din umanitatea ei rămâne intactă atunci când crește. ADN-ul ei.
La final, rămâne o idee pe care merită s-o ducem cu noi: fiecare companie, la fel ca fiecare om, are o poveste care o face unică. Când încercăm să o schimbăm prea mult, riscăm să pierdem tocmai legătura care o ținea vie. Iar dacă știm să o ascultăm, vom descoperi că identitatea unei afaceri nu se scrie în manuale, ci în felul în care oamenii trăiesc zi de zi valorile care i-au adus împreună.
Resurse & linkuri podcast
Construirea unei afaceri online nu ține doar de idei bune. Adevărul este că ține și de instrumentele potrivite. Gomag este o platformă pe care peste 4500 de afaceri din România o folosesc pentru a vinde rapid și fără bătăi de cap.
Dacă vrei să aduci ideile din podcast în realitatea unei afaceri online, Gomag poate fi punctul de pornire. Mai multe informații pe www.gomag.ro.
Material publicitar pentru scopuri promoționale. Descarcă Revolut Business gratis de pe link-ul meu https://florinrosoga.ro/revolut-business/ și primești un bonus de bun venit de 500 lei! (promoție valabilă până în 31.12.2025 pentru utilizatorii noi, este necesară o reîncărcare minimă de 0,01 eur sau echivalentul în moneda locală, termenii și condițiile promoției sunt disponibile la link-ul din descriere).
Pentru mai multe informații, termeni și condiții vă rugăm vizitați https://florinrosoga.ro/revolut-business/. Se aplică taxe de abonament, precum și Termeni și condiții. Servicii oferite de Revolut Bank UAB Vilnius Sucursala București.”
