Uneori, cea mai bună cale de a înțelege ceva este să începi să lucrezi cu acel lucru. Să-l vezi, să-l atingi, să încerci, să greșești și să încerci din nou. Ideea apare în educație, în felul în care învățăm să conducem o echipă și în modul în care construim un proiect de la zero. Conversația cu Alexandra Butmălai pornește de la educația prin experimente și ajunge repede la învățare, leadership, perseverență și relația dintre experiență și ceea ce știm în teorie.
Alexandra avea 18 ani la momentul conversației și fondase Fabrica de Experimente, un proiect pornit din propria experiență cu fizica și chimia în școală. Îi era greu să înțeleagă fenomenele prin formule și explicații teoretice. Când a început să facă experimente împreună cu copii, a văzut o altă reacție: curiozitate, participare și dorința lor de a repeta acasă ceea ce descoperiseră.
De aici a apărut Fabrica de Experimente și ideea unor truse prin care copiii să facă experimente acasă, împreună cu părinții. Prima trusă cuprinde 17 experimente legate de apă, materialele necesare, explicații și materiale video. În jurul proiectului s-a format o echipă de adolescenți din mai multe orașe, fiecare implicat într-o zonă în care avea experiență sau voia să învețe.
Proiectul a crescut prin încercări repetate. Echipa a organizat activități în mai multe orașe și a lucrat cu aproximativ 1.800 de copii într-un turneu desfășurat în școli. A urmat o campanie de crowdfunding care și-a atins obiectivul de 8.000 de lei în zece zile, deși perioada stabilită inițial pentru strângerea banilor era de 50 de zile.
„Și am mai făcut o campanie de crowdfunding pe Creștem Idei, în care am luat, aveam ca și scop să ne putem lansa trusa, pentru că există și niște investiții inițiale pe care trebuie să le faci și să vedem dacă oamenii vor să cumpere cu adevărat. Și am fost super surprinși, pentru că noi am pus perioada aia în care se strângă banii de 50 de zile și am strâns toți banii în 10 zile. Adică, noi cu 10 zile înainte de a începe campania ne-am hotărât că vrem să facem campania. În 10 zile toată lumea a lucrat intens să o facă și am lansat campania și în următoarele 10 zile am strâns 8000 de lei, pentru că ne-am zbătut super tare să facem chestia asta.”
Alexandra Butmălai
Experiența arată și valoarea testării unei idei înainte de a investi prea multe resurse în ea. Alexandra spune că echipa a lucrat pornind de la principiile Lean Startup și a urmărit reacția copiilor, părinților și celor care au cumpărat trusele. În locul unui plan construit integral în avans, proiectul s-a dezvoltat treptat, pe baza lucrurilor observate în teren.
„Adică nu știu, am mers puțin pe teoria aia cu Lean Startup. Adică am testat extraordinar de mult produs să vedem dacă o să meargă și dacă chiar există o nevoie reală pentru ceea ce facem.”
Alexandra Butmălai
O parte consistentă a conversației este despre lucrul cu oamenii. Alexandra coordona aproximativ 20 de membri activi și o comunitate mai mare de voluntari răspândiți prin țară. Comunicarea se făcea prin Skype, Facebook și Google Docs, iar pentru organizarea proiectelor foloseau instrumente precum Asana. Experiența i-a arătat repede că a avea o idee și a coordona oamenii care lucrează la ea sunt două competențe diferite.
Alexandra povestește și despre un eșec petrecut într-un proiect anterior, Compania Anului. Ajunsă pe scenă pentru prezentarea proiectului, s-a blocat. Episodul a făcut-o să-și reevalueze felul în care conducea echipa și propria percepție asupra abilităților sale. A urmat o perioadă în care a citit mult și a încercat să înțeleagă mai bine leadershipul și colaborarea. Experiența respectivă avea să-i fie utilă mai târziu, când a început Fabrica de Experimente.
„Și în momentul ăla mi-am dat seama că cumva am foarte multe lucruri de îmbunătățit la mine înainte să pot să coordonez o echipă.”
Alexandra Butmălai
Poate una dintre ideile care merită păstrate din episod este felul în care Alexandra privește adolescenții cu care lucrează. Vârsta spune relativ puțin despre capacitatea cuiva de a contribui la un proiect. Ea vorbește despre adolescenți care au participat deja la proiecte, au acumulat experiență și caută contexte în care să folosească ceea ce știu. Fabrica de Experimente le oferă tocmai un asemenea spațiu.
Discuția ajunge și la educația continuă. Alexandra vorbește despre cărți, conferințe, workshopuri, mentori și oamenii întâlniți în astfel de contexte. Dintre cărțile menționate în episod, două au rămas cu ea în perioade diferite: „Călugărul care și-a vândut Ferrari-ul”, de Robin Sharma, și „Secretele minții de milionar”, de T. Harv Eker. Pentru ea, lectura face parte din procesul prin care își dezvoltă capacitatea de a lucra cu oameni și de a construi proiecte.
În spatele poveștii Fabricii de Experimente rămâne o idee care depășește educația copiilor. Putem învăța foarte mult atunci când trecem de la informație la experiență. Construiești ceva, vezi ce se întâmplă, întâlnești probleme, ajustezi și continui. Alexandra a început acest proces la 17 ani. În numai un an a trecut prin dezvoltarea unui produs, crowdfunding, evenimente cu sute de participanți, coordonarea unei echipe distribuite și dificultățile firești ale colaborării.
Iar direcția pe care și-o imagina pentru anii următori pornea tot de aici: să găsească probleme care merită rezolvate, să construiască sisteme care funcționează și, după ce acestea pot merge mai departe, să se ocupe de următoarea problemă.
Ideile principale
- Înveți mai repede când transformi informația în experiență. Poți acumula multe cunoștințe și totuși să rămână greu de folosit până când începi să lucrezi efectiv cu ele. Experimentele, proiectele și situațiile reale te obligă să vezi cum funcționează lucrurile în practică. Când aplici ceea ce ai învățat, apar întrebări noi, vezi unde ai goluri și începi să construiești experiență pe care teoria singură o oferă greu.
- Testează ideea înainte să investești prea mult în ea. Începe cu o variantă suficient de mică pentru a vedea cum reacționează oamenii. Urmărește dacă folosesc produsul, dacă revin la el și dacă sunt dispuși să plătească. Un eveniment, un prototip sau o campanie de crowdfunding îți poate oferi informații utile înainte să construiești o versiune mult mai mare. Feedbackul primit devreme te ajută să ajustezi direcția pe măsură ce înaintezi.
- Leadershipul se învață lucrând cu oameni. Când coordonezi o echipă descoperi repede că propria competență acoperă doar o parte din muncă. Ai nevoie să asculți oamenii, să înțelegi ce îi motivează și să creezi condițiile în care își duc responsabilitățile până la capăt. Unele dintre cele mai folositoare lecții apar după momente în care ai gestionat prost o situație. Dacă analizezi experiența și îți schimbi comportamentul, următoarea echipă beneficiază de ceea ce ai învățat.
- Un eșec îți arată unde ai de lucrat. Uneori ai nevoie de o experiență dificilă pentru a vedea diferența dintre cât crezi că știi și ceea ce reușești efectiv să faci. O prezentare ratată sau o decizie slabă poate deveni punctul de plecare pentru luni de lectură, exercițiu și schimbare. Privește asemenea momente ca pe informație despre abilitățile pe care merită să le dezvolți.
- Perseverența înseamnă să rezolvi următoarea problemă. Orice proiect aduce perioade în care lucrurile se blochează, oamenii întârzie sau planurile trebuie refăcute. În loc să interpretezi fiecare dificultate ca pe un verdict asupra proiectului, ocupă-te de problema aflată în fața ta. După suficient timp petrecut construind, începi să vezi că multe blocaje au soluții și devii mai bun la găsirea lor.
- Construiește sisteme care pot funcționa și fără tine. Pe măsură ce un proiect crește, merită să te gândești cum poate fi organizat astfel încât responsabilitățile să fie preluate de alți oameni. Documentează procesele, distribuie munca și creează o structură pe care echipa o poate continua. Asta îți eliberează timp pentru probleme noi și transformă proiectul într-o organizație mai puțin dependentă de energia unei singure persoane.
Resurse menționate
- Cartea Călugărul care și-a vândut Ferrari-ul de Robin Sharma
- Intrumente: Asana, Skype, Google Drive
- Website Fabrica de Experimente
- Podcast Eduard Burghelia