ÎNTOTDEAUNA MI-AM DORIT ca oamenii să lase comentarii la articolele mele pentru a avea o conversație pe marginea a ceea ce am scris. De altfel, o ceream mereu. Am decis acum să renunț la ele, din mai multe motive.
Per ansamblu este cea mai bună decizie pe care o pot lua pentru cititorii mei și pentru mine, chiar dacă îmi vor lipsi discuțiile pe care le aveam în secțiunea de comentarii.
Iată motivele pentru care am decis să renunț la comentarii:
Timpul necesar pentru moderare
Gestionarea comentariilor presupune o muncă zilnică de verificare a lor. Nu este foarte mult, dar acele 15-20 de minute pe care le folosesc zilnic pentru a verifica ce comentarii noi au fost adăugate, pentru a le aproba sau respinge dacă sunt spam și pentru a le răspunde unde este cazul, ei bine acele minute se adună. Publicarea politicii de comentarii nu a folosit nici ea prea mult.
Într-un an de zile înseamnă aproape 100 de ore, pe care le pot folosi într-un mod mai util, date fiind observațiile de mai jos. Cred că e mai important să aleg sarcinile care îmi sunt valoroase și să renunț la cele care îmi consumă timpul fără a îmi oferi ceva valoros în schimb. Îți recomand în acest sens să asculți și podcastul cu Octavian Pantiș despre cum să ne organizăm timpul:
Cu cât un blog este mai mare, munca de gestionare a comentariilor presupune mai mult efort, în detrimentul altor sarcini mai importante.
Rețelele sociale și evoluția blogului
Odată cu dezvoltarea rețelelor sociale și în spațiul online de limba română, discuțiile s-au mutat de pe site-uri într-o zonă mult mai largă și o vor face în continuare. Comentariile nu trebuie ținute sub forma unui monopol pe un site anume, ci încurajate să apară în întreg mediul online.
Suplimentar, comentariile sunt o resursă excelentă pentru un blog aflat la început. Atât pentru că oferă un feedback direct, cât și pentru că motivează bloggerul să meargă mai departe. Pe măsură ce blogul crește această funcție a lor scade în importanță. Cu cât un blog este mai apreciat, cu atât acesta ajunge la un punct în care o astfel de abordare este mai potrivită.
Kaizen
Încurajarea comentariilor la articolele mele pe întreg mediul online – rețele sociale, alte site-uri, forumuri ș.a.m.d este un proces care mă va ajuta pe mine să obțin un feedback real, unul independent de mine. Și asta mă va ajuta în final să creez materiale de calitate și mai bună, pe o spirală continuă kaizen.
Iar în final procesul de la punctul precedent va duce la o influențare a calității întregului mediu online românesc. Știu că sunt citit de foarte mulți bloggeri, iar o abordare kaizen a activității mele online îi va influența și pe aceștia să lucreze mereu la optimizarea calității textelor lor.
Tot mai mult spam
A crescut formidabil cantitatea de comentarii spam pe care le primesc. Am eliminat în primă fază câmpul de url, pentru a descuraja comentariile de tip spam, am activat Akismet și am pus setările cele mai drastice legat de spam. Însă degeaba. La momentul la care scriu aceste rânduri am câteva sute de comentarii marcate ca spam.
Nu sunt toate așa, Akismet mai dă și rateuri. Însă la o astfel de cantitate nu se mai justifică să le verific pe fiecare și să salvez cele câteva comentarii utile scăpate din greșeală în coșul de spam.
Nu fă ceea ce face majoritatea
Majoritatea bloggerilor români își doresc să aibă comentariii. Cât mai multe. Asta nu e neapărat rău. Însă ce am învățat de-a lungul anilor este că pentru a obține ceva diferit e nevoie să fac ceva diferit.
Există o serie de modele de succes în acest sens, în spațiul de limba engleză care au renunțat parțial sau complet la comentariile de pe site-uri. Printre exemple se numără Leo Babauta, CopyBlogger, Steve Pavlina, Seth Godin, Michael Hyatt și alții.
Ce facem mai departe?
Nu îmi doresc să opresc discuțiile pe marginea unor subiecte care îi preocupă pe cititorii mei. Dar secțiunea de comentarii de sub articole nu este cel mai bun loc în care ele pot avea loc. Cred că este momentul ca aceste conversații să se mute în social media și online în afara blogului și astfel să ajute mai bine mai mulți oameni.
Obișnuiam să închei articolele cerându-ți părerea despre articol, printr-un comentariu mai jos. De data aceasta nu o voi mai face. Voi continua de acum încolo să îmi doresc să îți aflu gândurile printr-un comentariu pe rețelele sociale, în mod special Facebook sau Linkedin.