Gândire Critică, Cognitive Biases și Cum să Regândim Modul în Care Gândim

Ce tehnici de gândire critică te pot ajuta să iei decizii mai bune? Explorează secretele minții umane într-un episod de podcast care îți va schimba perspectivele.

Hai să deschidem ușa către un episod de podcast care te va provoca să-ți analizezi propria gândire. Astăzi, într-o conversație personală și captivantă, vom intra în universul fascinant legat de gândire critică și cognitive biases alături de Radu Atanasiu.

Radu nu este doar un profesor, ci un cunoscător profund al acestui domeniu. Cu experiența sa vastă în predarea gândirii critice la Maastricht School of Management România și cu cursul său online urmat de mulți studenți, el este ghidul nostru în această aventură intelectuală.

Radu nu este doar un om de știință, ci și un maratonist care aleargă într-un costum de Mickey Mouse! Un amănunt care ne amintește că gândirea critică poate fi și distractivă.

Să explorăm gândirea critică și cognitive biases

Gândirea critică reprezintă abilitatea de a analiza informațiile cu obiectivitate și raționalitate. Aceasta implică punerea sub semnul întrebării a informațiilor, examinarea lor în detaliu și formularea concluziilor bazate pe dovezi solide. Cu toate acestea, frecvent suntem afectați de prejudecăți cognitive, care pot influența negativ procesul nostru de gândire critică.

Prejudecățile cognitive reprezintă distorsiuni sau erori în modul în care procesăm informațiile și luăm decizii. Acestea pot avea diferite surse, precum experiențe anterioare, influențe culturale sau alți factori.

Iată câteva exemple de cognitive biases comune:

• Biasul de confirmare: Acest bias reprezintă tendința noastră de a căuta, interpreta și valoriza informațiile care confirmă credințele sau ipotezele noastre existente, ignorând sau minimalizând informațiile care le contrazic. Este un obstacol în calea gândirii obiective și a luării deciziilor informate, deoarece ne poate face să fim înclinați să ne ancorăm în convingeri greșite.
• Biasul de disponibilitate: Acest bias se referă la tendința de a evalua probabilitatea unui eveniment pe baza ușurinței cu care putem aduce în minte exemple sau informații relevante. Adică, considerăm că evenimentele sau informațiile mai ușor accesibile sunt și mai probabile, chiar dacă acest lucru nu este neapărat adevărat. Acest bias poate duce la judecăți incorecte și evaluări distorsionate ale riscurilor.
• Biasul de reprezentativitate: Acest bias constă în tendința de a face judecăți sau estimări bazate pe cât de bine un eveniment sau o persoană se potrivește cu o anumită categorie sau stereotip. Cu alte cuvinte, avem tendința de a considera că, dacă ceva pare să se potrivească cu o anumită descriere sau presupunere, atunci este foarte probabil să fie adevărat. Acest lucru poate duce la concluzii eronate și la subestimarea variației sau complexității realității.
• Biasul de confirmare a disponibilității: Acest bias apare atunci când judecățile noastre sunt influențate de ambele tendințe de confirmare și de disponibilitate. Adică, ne bazăm pe informațiile care sunt ușor accesibile și care confirmă convingerile noastre existente, ignorând sau minimalizând cele care le contrazic. Acest lucru poate duce la perpetuarea și întărirea convingerilor greșite sau incorecte.
• Biasul de ancorare: Acest bias se manifestă atunci când o persoană se atașează prea mult de o primă informație (ancoră) pe care o primește în procesul de luare a deciziilor, chiar dacă aceasta nu este relevantă sau corectă. Ancora inițială poate influența în mod exagerat modul în care evaluăm ulterior alte informații sau opțiuni, ducând la decizii eronate.
• Biasul de optimism: Acest bias reprezintă tendința noastră de a subestima riscurile și de a supraestima probabilitatea unui eveniment pozitiv. Ne vedem adesea viitorul într-o lumină mai favorabilă decât este realist, ceea ce poate duce la luarea de decizii riscante sau neglijarea măsurilor de precauție.
• Biasul de autoritate: Acest bias se manifestă atunci când acordăm o importanță excesivă și credem necondiționat în declarațiile exprimate de figuri de autoritate sau experți, fără a lua în considerare în mod critic argumentele sau evidențele lor. Acesta poate limita capacitatea noastră de a gândi independent și de a evalua informațiile în mod obiectiv.
• Biasul de confirmare a grupului: Acest bias se referă la tendința noastră de a adopta și de a susține convingerile și valorile grupului nostru social sau de apartenență, chiar dacă acestea contravin informațiilor sau opiniei noastre personale. Nevoia de a aparține și de a fi acceptați într-un grup poate influența în mod negativ procesul nostru de gândire critică și luarea de decizii.

Pentru a dezvolta o gândire critică eficientă, este important să fim conștienți de aceste prejudecăți cognitive și să ne străduim activ să le depășim.

Aceasta înseamnă să cercetăm informații din surse variate, să ne punem propriile convingeri sub semnul întrebării și să recunoaștem că nimeni nu este imun la erorile de gândire. Prin aplicarea gândirii critice, putem lua decizii mai informate și ajungem la concluzii mai precise și obiective.

În discuția noastră din acest episod, vom desluși misterul gândirii critice și vom învăța cum să navigăm în labirintul capcanelor de gândire. Te invităm să te alături acestei conversații, care te va inspira să-ți regândești modul în care gândești și să-ți dezvolți abilitățile critice într-o manieră unică și personală.

Resurse & linkuri podcast

• Radu Atanasiu pe iversity
• Dorin Boerescu
• Audible
• Aplicația Way of Life
• List of cognitive biases
• podcasturi de psihologie