Oana Craioveanu: să fim implicați în organizații care construiesc încredere și dau curaj oamenilor să încerce

O afacere crește odată cu capacitatea oamenilor din spatele ei de a învăța din fiecare etapă și de a adapta ceea ce construiesc la realitatea din jur. Conversația cu Oana Craioveanu urmărește exact traseul acesta: de la o idee apărută între câțiva prieteni la dezvoltarea unei organizații care lucrează cu antreprenori, startup-uri și comunități de business. Este o discuție despre cum înveți pe parcurs, cum testezi un model într-o piață aflată încă la început și cum continui după experiențe care au ieșit diferit față de plan.

Oana Craioveanu este CEO și cofondator al Impact Hub București, unul dintre primele spații de coworking deschise în România, în 2012. Înainte de antreprenoriat, experiența ei a trecut prin AIESEC, HP, o perioadă petrecută în Franța și Elveția și câțiva ani în Citibank, unde a lucrat ca trader interbancar. Revenirea în România a venit din dorința de a lucra într-un mediu mai efervescent, într-o perioadă în care ecosistemul antreprenorial local începea să capete o formă diferită.

Ideea care avea să devină Impact Hub a apărut spre finalul lui 2010, după criza financiară globală. Oana și doi prieteni vechi din AIESEC au început să se întâlnească și să discute despre ce ar putea construi împreună. Au descoperit modelul The Hub, pornit la Londra și extins ulterior internațional, iar întrebarea lor a devenit foarte pragmatică: ar plăti antreprenorii români pentru un asemenea spațiu și ar vedea suficientă valoare în serviciile oferite?

Impact Hub București s-a deschis în 2012 într-un spațiu de 600 de metri pătrați din Piața Unirii. În jurul spațiului de coworking a început să se formeze o comunitate, iar proiectul a evoluat treptat spre programe de incubare și accelerare, evenimente și alte forme de sprijin pentru antreprenori. Apartenența la rețeaua internațională a oferit și posibilitatea de a vedea mai repede experiențele altor orașe și de a învăța din ceea ce se întâmpla în contexte diferite.

Expansiunea a adus și una dintre experiențele care spun mult despre antreprenoriat. Impact Hub Cluj a fost deschis în 2016 și închis după un an și nouă luni, după ce modelul local a avut rezultate sub așteptări. În aceeași perioadă, operațiunea din București creștea, se muta într-un spațiu de 1.600 de metri pătrați și introducea birouri dedicate echipelor. Mai târziu au apărut noi locații în București. Două direcții diferite au coexistat în aceeași poveste: închiderea unei operațiuni și extinderea alteia.

Din experiența acumulată, Oana vorbește despre răbdarea de a trece prin fiecare etapă și despre valoarea experiențelor care își arată utilitatea abia după ani.

„Pot să încep prin a spune că trebuie să iei lucrurile pe rând, așa. Și trebuie să ai un pic de, de răbdare și de curiozitate și trebuie să-ți trăiești vârsta și experiența, indiferent că ești student, că ești antreprenor la început de drum, că ești young professional în corporație.”

Oana Craioveanu

E o perspectivă care apare în mai multe momente ale conversației. Experiența din corporații i-a oferit ocazia să dezvolte expertiză într-un domeniu foarte specializat. Antreprenoriatul a extins aria lucrurilor pe care trebuia să le înțeleagă, de la marketing și finanțe până la probleme juridice și organizarea unei echipe. Odată cu creșterea Impact Hub, provocările s-au schimbat și ele. O echipă care pornise cu trei oameni ajunsese la 27, iar instrumente precum Slack și calendarul deveniseră parte din infrastructura zilnică de lucru.

Învățarea apare în episod și într-o formă foarte personală: prin oamenii din jur. Oana vorbește despre părinți, profesori, colegi, experiența AIESEC și oamenii întâlniți în diferitele etape profesionale.

„În studenție, în AIESEC, în joburile mele la început învățam foarte mult de la colegi și oamenii din jurul meu.”

Oana Craioveanu

Cărțile au avut și ele un loc în procesul ei de formare, chiar dacă episodul nu menționează volume anume. Pentru temele discutate aici, „The Lean Startup” de Eric Ries poate completa bine conversația despre testarea unui model și adaptarea lui pe baza realității din piață. „Ce e dificil la lucrurile dificile” de Ben Horowitz merge într-o altă zonă prezentă în episod: perioadele în care antreprenorul trebuie să ia decizii dificile în timp ce organizația continuă să evolueze.

Poate cea mai interesantă parte a poveștii Impact Hub este felul în care definiția afacerii s-a modificat odată cu piața. La început era un spațiu de coworking construit în jurul unei comunități. Ulterior au apărut birourile pentru echipe, programele pentru startup-uri, conferințele și evenimente precum Startarium Pitch Day. Organizația a urmărit ceea ce antreprenorii și companiile aveau nevoie în fiecare etapă.

Iar ideea cu care Oana alege să încheie conversația mută discuția de la infrastructură și modele de business către mediul pe care îl construim în jurul oamenilor.

„Să încercați să aveți întotdeauna, să fiți cumva implicați în business-uri sau în organizații care sunt despre a construi încredere și de a da oamenilor curaj să facă lucruri care, care poate la noi încă nu există.”

Oana Craioveanu

Privită în ansamblu, conversația este despre construirea unei afaceri pe termen lung într-un ecosistem care se schimbă odată cu tine. Unele experiențe confirmă direcția aleasă, altele cer o schimbare. Ceea ce rămâne constant este disponibilitatea de a învăța din etapa în care te afli și de a folosi mai târziu ceea ce ai acumulat.

Ideile principale

1. Ia din fiecare etapă cât poți de mult. O experiență profesională îți poate fi utilă mult după ce ai încheiat-o. Cunoștințele specializate, oamenii întâlniți și problemele pe care ai învățat să le rezolvi se pot conecta mai târziu în moduri greu de anticipat. Privește fiecare perioadă ca pe o ocazie de a acumula experiență pe care o vei putea folosi în următoarele etape.
2. Curiozitatea te poate duce spre domenii pe care azi nici măcar nu le iei în calcul. Uneori merită să accepți o provocare tocmai fiindcă te obligă să înveți ceva diferit. Poți ajunge să folosești cunoștințe pe care le-ai studiat cândva abstract sau să descoperi abilități pe care contextul anterior nu ți le ceruse. Lasă loc în parcursul tău pentru astfel de experiențe.
3. Un model bun are nevoie de adaptare la piața locală. Poți învăța enorm din experiența unei rețele internaționale și poți vedea mai repede ce a funcționat în alte locuri. În același timp, clienții tăi trăiesc într-un context specific. Uită-te atent la piață, la comportamentul oamenilor și la felul în care aceștia percep valoarea oferită. Acolo găsești informațiile care te ajută să ajustezi afacerea.
4. Acceptă că unele inițiative vor eșua. Poți avea experiență, un model deja testat și oameni competenți alături, iar un proiect poate ajunge totuși la închidere. Eșecul unei inițiative poate exista în același timp cu dezvoltarea alteia. Când rezultatele arată că o direcție funcționează slab, ai nevoie de disponibilitatea de a învăța din experiență și de a decide ce merită continuat.
5. Pe măsură ce afacerea crește, felul în care lucrezi trebuie să evolueze. Instrumentele și procesele potrivite pentru trei oameni pot deveni insuficiente pentru o echipă mult mai mare. Apar mai multe întâlniri, proiecte și canale de comunicare. Merită să observi din timp unde se pierde informația și să introduci sisteme care reduc fricțiunea din activitatea zilnică.