Acest podcast a fost realizat cu sprijinul Gomag
Marketingul, așa cum apare în această conversație, este despre decizii luate cu luciditate, într-un context aglomerat și zgomotos. Discuția pornește de la ideea că atenția oamenilor este fragmentată, canalele s-au înmulțit, iar presiunea pe branduri a crescut.
Episodul creează un cadru pentru o întrebare care apare des în business: cum ajungem să înțelegem ce vor oamenii cu adevărat, dincolo de ceea ce declară?
Invitata acestui episod, Mihaela Mureșan, lucrează de mulți ani în zona de strategie, marketing și branding, atât prin cursuri, cât și prin programe de mentorat. În conversație, ea aduce o perspectivă construită în timp, din lucrul direct cu antreprenori, echipe și companii aflate în contexte diferite de creștere sau blocaj. Accentul cade constant pe gândirea de ansamblu și pe revenirea la bazele deciziilor de business.
Un punct al discuției este legat de confuzia frecventă dintre marketing și promovare. Mihaela explică felul în care focusul exagerat pe canale și instrumente riscă să îndepărteze brandurile de întrebările esențiale. Din acest unghi, marketingul redevine un exercițiu de claritate, nu doar de execuție:
„Marketingul cred că începe să devină tot mai mult despre a înțelege oamenii.”
Mihaela Mureșan
O temă reluată pe parcurs este graba cu care multe companii sar direct la implementare. Lipsa timpului acordat înțelegerii reale a clienților ajunge să coste mai mult pe termen mediu.
„E o grabă atât de mare în a sări în execuție, încât companiile și marketerii nu prea mai stau să se gândească.”
Mihaela Mureșan
Discuția intră apoi în zona studiilor de piață și a limitelor lor. Mihaela vorbește despre riscul de a lua decizii pe baza unor date incomplete sau deformate și despre diferența dintre ce spun oamenii și ce fac în realitate. Aici apare una dintre ideile centrale ale episodului:
„Un studiu de piață nu este un scop în sine. Îl faci cu un obiectiv foarte clar. Dacă obiectivul nu e clar, orice faci după poate fi greșit. În plus, studiile făcute doar pe clienți existenți îți spun foarte puțin despre de ce nu te cumpără cei care încă nu sunt clienții tăi. Pentru creștere, ai nevoie să înțelegi motivele celor care nu au ales brandul tău până acum.”
Mihaela Mureșan
Un alt fir important este relația emoțională dintre brand și oameni. Dincolo de produs, preț sau design, diferențiatorii reali apar adesea în felul în care un brand se poartă, răspunde și construiește relații. Aici se leagă natural ideea de încredere, un indicator fragil, dar decisiv, atât în branding, cât și în viața de zi cu zi a unui business.
Spre final, conversația atinge și tema leadershipului și a brandului personal, prin exemplul Tesla și Elon Musk. Asta ca avertisment despre cât de rapid se poate eroda încrederea atunci când valorile devin neclare sau contradictorii. Este o discuție care completează tabloul mai larg al deciziilor luate fără empatie și fără gândire pe termen lung.
Pentru cei care vor să aprofundeze această zonă de gândire, o lectură care se leagă bine de ideile discutate este „Competing Against Luck” de Clayton Christensen, o carte despre înțelegerea reală a motivațiilor oamenilor. Episodul rămâne o invitație la răbdare, analiză și alegeri făcute cu mai multă atenție, într-un peisaj de business care pare tot mai grăbit.
Ideile principale
- Zgomotul digital te poate îndepărta de esență. Când atenția se mută pe canale, algoritmi și specializări tot mai înguste, pierzi din vedere întrebările de bază: ce oferi, cui vorbești și de ce contează ceea ce faci. Fragmentarea te face să reacționezi, nu să gândești strategic. Când revii la sens și la structură, începi din nou să vezi clar ce ai de construit.
- Clientul nu se înțelege din rețete rapide. Modelele cu pași creează impresia că poți defini publicul cu o schemă. În realitate, oamenii sunt mai nuanțați decât avatarul ideal. Când analizezi tipologii, comportamente și motivații reale, începi să observi diferențe care contează în deciziile de business. Adevărata înțelegere apare din observație, nu din formule simplificate.
- Segmentarea este baza oricărei strategii coerente. Când împarți piața în subgrupuri și decizi clar pe cine vrei și pe cine nu vrei, îți protejezi resursele și îți crești șansele de a reuși. Fără prioritizare, toți clienții par la fel și acțiunile devin împrăștiate. Segmentarea îți permite să investești acolo unde există potențial real, nu unde pare ușor.
- Datele nu au valoare fără interpretare. Poți strânge informații despre cumpărături, preferințe și comportamente, dar ele nu îți folosesc dacă nu sunt puse într-un context. Zgomotul de date devine confuzie atunci când lipsește analiza și direcția. Când procesezi corect informațiile și le combini cu logică comercială, apar oportunități de creștere, nu doar rapoarte.
- Conexiunea emoțională este diferențiatorul real. Produsele se aseamănă, dar felul în care oamenii se simt lângă un brand îi face să rămână. Când înțelegi visurile, aspirațiile și barierele lor, poți construi o relație care depășește tranzacția. Această legătură nu se fabrică, ci se cultivă prin comportament consecvent, transparență și grijă față de cei pe care îi servești.
Nu toți clienții vor să fie convinși. Unii vor doar să fie înțeleși
În marketing, ca și în viață, există o diferență care poate părea mică, dar contează enorm: diferența dintre a convinge și a înțelege. Într-o lume în care fiecare colț de ecran vine cu o promisiune, un îndemn sau o ofertă limitată, e tot mai ușor să uităm că unii oameni nu caută să fie convinși. Caută doar să fie înțeleși.
De ani de zile, companiile au învățat să construiască mesaje clare, persuasive, bine calibrate. Să conducă publicul spre acțiuni măsurabile. Dar, în realitate, nu toți răspund la acest model. Sunt oameni care, în fața mesajelor insistente, devin reticenți. Nu pentru că n-ar fi interesați, ci pentru că nu se simt auziți. Psihologii numesc asta „reactanță” – tendința de a respinge ceea ce pare să ne fie impus. Iar în comunicare, acest mecanism poate rupe firul unei relații chiar înainte ca ea să înceapă.
A înțelege un client nu înseamnă doar să-i pui întrebări sau să-i analizezi datele. Înseamnă și să știi când te oprești din vorbit. Să observi, să asculți, să te întrebi ce nu e spus. Înseamnă, uneori, să renunți la ideea că știi deja ce urmează. Simon Sinek spunea că oamenii nu cumpără ce faci, ci de ce faci. Dar poate ar trebui să adăugăm că aleg și în funcție de cum îi faci să se simtă. Nu e vorba despre a livra un mesaj bine formulat, ci despre a construi un spațiu în care celălalt simte că nu trebuie să se apere.
Volvo, de exemplu, nu s-a luptat niciodată cu brandurile care vând putere sau adrenalină. A ales să vorbească despre siguranță, liniște și încredere. A vorbit încet, dar clar. Nu a încercat să convingă, ci să arate că a înțeles ce îi preocupă pe cei care conduc zi de zi cu un copil pe bancheta din spate. Nu a vândut emoție la metru, ci a construit o relație în care alegerea părea firească.
Marketingul modern are la dispoziție mai multe date ca oricând. Putem ști ce caută un om, unde locuiește, ce a pus în coș și ce a scos. Dar toate aceste informații nu ne spun de ce a renunțat. Sau ce simțea în acel moment. Jonathan Haidt a explicat în Ipoteza Fericirii că deciziile noastre nu sunt întotdeauna raționale. Ele sunt influențate de context, emoție, memorie. Și tocmai de aceea, răspunsurile pe care le obținem din sondaje sau focus grupuri pot să ne inducă în eroare, dacă uităm să privim dincolo de ele.
În marketing, ne place să credem că avem răspunsuri. Că putem formula o promisiune clară, livrabilă, măsurabilă. Dar adevărata relație cu publicul nu pornește de la răspunsuri. Pornește de la întrebări. Nu de la cele scrise în formulare, ci de la cele care se nasc din curiozitate reală.
Ce nu vedem?
Ce presupunem fără să verificăm?
Ce credem că știm deja și poate nu mai e valabil?
Oamenii nu cumpără doar produse. Cumpără siguranță, cumpără o poveste în care se regăsesc, cumpără un mod de a se simți puțin mai bine în pielea lor. Studiile arată că loialitatea nu vine din surprize sau oferte spectaculoase, ci din simplitate, din coerență, din acel sentiment că ai fost înțeles fără să fii vânat. Harvard Business Review subliniază că experiențele simple și previzibile generează mai multă încredere decât cele care încearcă să impresioneze constant.
Și, la final, poate că nu e vorba nici despre date, nici despre persuasiune. Poate că e despre un alt fel de a fi prezent. Un mod în care nu începem conversația cu „Lasă-mă să-ți arăt ceva”, ci cu „Spune-mi ce vezi tu”. Într-o lume în care totul pare construit pentru a convinge, brandurile care reușesc să înțeleagă mai întâi sunt cele care ajung, în timp, să conteze. Nu pentru că vorbesc tare, ci pentru că știu și să tacă.
Resurse & linkuri podcast
Mulți oameni au idei bune, dar puțini reușesc să le transforme într-un magazin online care chiar funcționează. Gomag e o platformă din România care ajută exact cu asta. Îți dă tot ce ai nevoie: design, plată, livrare, marketing - într-un singur loc.
E folosită de peste 4500 de afaceri locale și e gândită astfel încât să pornești simplu, fără bătăi de cap. Dacă vrei să transformi ideile din podcast în ceva concret, intră pe gomag.ro și vezi cum începi.