Discuția despre investiții în startup-uri ajunge repede la oameni, la felul în care gândesc, decid și rămân pe drum atunci când lucrurile devin incerte. Episodul acesta deschide exact acest cadru: ce înseamnă să crești companii într-un context în care riscul este constant, iar răbdarea devine o abilitate de lucru.
În conversație apare firesc experiența lui Mălin-Iulian Ștefănescu, fondator EIU Software și unul dintre oamenii care au modelat ecosistemul de angel investing din România prin Tech Angels. Parcursul lui trece prin antreprenoriat, investiții, board-uri și exit-uri, iar perspectiva pe care o aduce este una formată în timp, din observație directă și decizii repetate.
Tema oamenilor revine constant, dincolo de idei, piețe sau tehnologie. Investițiile despre care vorbește Mălin nu sunt exerciții abstracte, ci relații de durată, cu dialog, tensiuni și ajustări. Într-un fragment scurt, spune ce îl face să meargă mai departe într-o colaborare: „o relație foarte bună și de dialog continuu.” Este genul de criteriu care separă entuziasmul de construcția pe termen lung.
Pe măsură ce discuția avansează, se conturează și felul în care evaluează evoluția unui startup. Nu ca o linie dreaptă, ci ca un proces cu încercări repetate, corecții și reveniri. Povestea investiției în Green Horse Games sau Tokinomo arată cum perseverența și capacitatea de a învăța din greșeli ajung să cântărească mai mult decât planul inițial. Aici apare ideea de reziliență ca instrument de lucru, nu ca slogan.
Unul dintre cele mai articulate momente ale episodului apare atunci când vorbește despre criteriile reale din spatele unei decizii de investiție, dincolo de prezentări și pitch-uri. Fragmentul acesta concentrează mult din filosofia lui:
Există situații când îți atrage atenția ideea. Dar ideea în sine nu valorează nimic atâta timp cât nu e implementată. Implementarea nu e simplă. Chiar dacă mă uit mai întâi la un business pentru că ideea, momentul din piață sau cine știe ce altceva e interesant, decizia finală o iau tot în funcție de cine a fondat și de cine se ocupă de business-ul respectiv. De multe ori însă, nu cunosc oamenii. Și atunci da, mă interesează în primul rând oamenii de acolo, cât de determinați sunt, ce își doresc, până unde s-ar duce.
Mălin-Iulian Ștefănescu
Această perspectivă leagă episodul de idei din zona de business și mindset, așa cum apar, de exemplu, în „The Lean Startup” de Eric Ries, unde procesul de învățare continuă și adaptarea sunt mai relevante decât planurile rigide. În ambele cazuri, accentul cade pe capacitatea echipei de a răspunde realității, pas cu pas.
Ideile principale
- Curajul fondatorilor este primul lucru care dă direcție unui startup. Îl vezi în felul în care iau decizii grele, schimbă direcția când este nevoie și stau aproape de realitate. Curajul acesta se transmite în ritmul cu care înveți, în felul în care te adaptezi și în modul în care continui când nu ai garanții. E un tip de energie care modelează tot ce urmează.
- Relația constantă cu cineva din afara contextului tău te ajută să vezi mai bine ce ai de făcut. Un dialog regulat cu un om care nu este prins în operațiunile zilnice clarifică decizii și atenuează riscuri. Te obligă să explici, să argumentezi și să îți organizezi gândurile. De multe ori, conversația aceasta funcționează ca o formă de orientare în perioadele în care totul pare neclar.
- Încercările repetate sunt o parte firească a evoluției unui produs. Sunt momente în care lucrurile nu ies, jocuri sau produse care nu funcționează, direcții care se închid. Dacă poți să revii iar și iar, fără să pierzi ritmul, apare progresul. Reziliența aceasta e rareori spectaculoasă, dar în timp construiește rezultate.
- Momentul pieței influențează decisiv șansele unui startup. O idee poate fi bună, dar dacă oamenii nu sunt pregătiți să o adopte, ritmul de creștere se frânează. Trebuie să înțelegi contextul, competiția, dinamica industriei și felul în care se schimbă cererea. Asta cere observație atentă și multă documentare înainte de a merge mai departe.
- Poți investi cu sens doar dacă știi cum să ajuți dincolo de bani. Banii intră repede în joc, dar nu sunt suficienți pentru a reduce riscul. Contribuția reală vine din cunoașterea industriei, acces la oameni, sprijin în recrutare și înțelegerea ecosistemului. Când nu ai cum să fii util, relația devine fragilă și crește probabilitatea de a pierde direcția.
Episodul rămâne, în final, o conversație despre claritate în decizie și responsabilitate în relații. Despre investiții care încep cu bani, continuă cu timp și ajung, inevitabil, la oameni. Pentru antreprenori și fondatori, dialogul oferă un reper realist despre ce se vede din cealaltă parte a mesei și despre cum arată, în practică, încrederea construită în timp.