Inteligența artificială a adus din nou hardware-ul în centrul atenției. În spatele fiecărui model pe care îl folosim astăzi stau decizii luate cu ani înainte, în laboratoare, în echipe de ingineri și în companii care proiectează infrastructura pe care rulează software-ul. Despre această lume vorbește episodul de astăzi, alături de Darian Domocoș, cofondator și CEO al Fiora5, un start-up românesc care dezvoltă procesoare și proprietate intelectuală pentru industria semiconductorilor.
Discuția pornește dintr-un loc personal. Darian povestește cum a intrat în acest domeniu încă din adolescență și cum o experiență dintr-o companie de inginerie i-a schimbat complet direcția profesională. Câțiva ani mai târziu, împreună cu fostul său coleg, avea să pună bazele Fiora5. Compania dezvoltă partea de CPU dintr-un procesor și se adresează unei piețe aflate într-o schimbare accelerată, în care cererea pentru arhitecturi noi și soluții eficiente crește odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale.
Una dintre ideile care apare de mai multe ori în conversație este că evoluția AI nu poate fi separată de evoluția hardware-ului. Aplicațiile atrag cea mai mare parte a atenției, însă performanța lor depinde de infrastructura pe care rulează. De aici apare și întrebarea despre costuri, consum energetic și eficiență, teme care încep să conteze tot mai mult pentru companiile care dezvoltă produse bazate pe inteligență artificială:
„Totul ajunge la cost. Cum facem AI-ul să fie cât mai ieftin? Adică e vorba de cum folosim cât mai mulți agenți, cum folosim cât mai multe AI ca să înlocuim, să zic, angajatul normal pentru o firmă, ca să fie mai ieftin și mai eficient. Dar dacă costul acestuia depășește salariul unui angajat, care e mai eficient atunci de a avut? Adică dacă avem nevoie de sute de megawați de energie pentru a trăinui aceste modele și de a le folosi, acolo intervine cine are cea mai eficientă arhitectură, cine are cel mai eficient hardware.”
Darian Domocoș
În a doua parte a episodului vorbim despre RISC-V, arhitectura open-source care schimbă felul în care multe companii privesc dezvoltarea procesoarelor. Discuția evită explicațiile complicate și urmărește mai degrabă ce înseamnă această schimbare pentru un antreprenor care încearcă să construiască o companie într-o industrie dominată de jucători foarte mari. Darian explică de ce accesul la o arhitectură deschisă poate accelera apariția unor produse noi și de ce competiția se mută din zona accesului în zona cunoștințelor și a execuției:
„Partea bună la RISC-V e că e open source, adică oricine are dreptul să își dezvolte propriul lor procesor.”
Darian Domocoș
Discuția merge apoi spre un subiect despre care se vorbește rar în afara cercurilor tehnice: autonomia Europei în domeniul semiconductorilor. Darian privește această temă din perspectiva unui fondator care construiește o companie în România și explică de ce vede piața europeană ca pe un spațiu comun, în care diferențele dintre țări contează mai puțin decât capacitatea de a dezvolta tehnologie și de a răspunde unor nevoi reale ale industriei. În același timp, vorbește despre dependența de tehnologiile dezvoltate în afara Europei și despre motivele pentru care apar tot mai multe inițiative locale în acest domeniu.
„De când s-a dezvoltat RISC-V, care a fost o dezvoltare internă în Universitatea Berkeley din America, vedem tot mai multe companii care dezvoltă hardware pe această arhitectură. Acum, partea interesantă sau cea importantă e că fiind open source, oricine poate, dar doar cei care au cunoștințele și know-how-ul tehnic sunt cei care câștigă în această cursă.”
Darian Domocoș
O altă parte interesantă a conversației este cea despre provocările unui start-up de deep tech. În multe domenii este suficient să construiești un produs bun și să găsești primii clienți. În industria semiconductorilor, procesul este mult mai lung. Încrederea se câștigă greu, iar costurile sunt ridicate încă din primele etape. Darian povestește despre dificultatea de a convinge companii mari să lucreze cu un start-up, chiar și atunci când echipa are experiență și competențe solide. Este o perspectivă sinceră asupra diferenței dintre valoarea tehnologiei și încrederea pe care piața este dispusă să o ofere unei companii aflate la început.
Spre final, discuția se mută spre următorii ani și spre felul în care vede dezvoltarea Fiora5. Dincolo de obiectivele de business, apare și dorința de a demonstra că astfel de companii pot fi construite și din România, într-un domeniu în care competiția este globală. Este o conversație despre răbdare și investiții făcute pe termen lung, într-o industrie care evoluează într-un ritm foarte rapid.
„Eu văd să fie cea mai importantă companie din Europa pe partea asta. Adică să fie un statement că se poate și că am făcut-o. Să fim recunoscuți de Comisia Europeană, să fim recunoscuți pentru proiecte și activități în Europa, deși targetăm tot marketul.”
Darian Domocoș
Dacă ți-a plăcut acest episod, s-ar putea să îți placă și cărți precum Chip War de Chris Miller, care urmărește istoria industriei semiconductorilor și felul în care aceasta influențează economia și geopolitica, sau The Innovator’s Dilemma de Clayton Christensen, o carte despre felul în care apar schimbările tehnologice și despre provocările pe care le întâmpină companiile atunci când încearcă să construiască produse noi.
Ideile principale
- O afacere de familie funcționează ca un sistem de relații și autoritate. Când familia influențează compania, intri în fiecare conversație cu mai multe roluri. Ești părinte și proprietar, copil și manager, frate și coleg. O decizie despre companie ajunge ușor să atingă relațiile personale. De aceea, merită să privești împreună familia, averea și businessul atunci când încerci să înțelegi ce se întâmplă într-o asemenea organizație.
- Conversațiile amânate ajung să influențeze compania. Subiectele legate de bani, putere, moștenire sau alegerea viitorului lider sunt greu de abordat. Tăcerea le lasă să se acumuleze. În timp, apar frustrări, lipsă de încredere și conflicte. Ajută să discuți din vreme cine decide, cine intră în companie, cum este evaluat fiecare și ce rol are un membru al familiei care deține acțiuni și lucrează în altă parte.
- România trece simultan printr-o schimbare de generație și una de piață. Companiile construite după ’90 ajung la prima succesiune într-o economie mult mai competitivă. Metodele care au construit afacerea în urmă cu douăzeci sau treizeci de ani aparțin unui context diferit. Merită să păstrezi experiența acumulată și, în același timp, să te întrebi periodic ce trebuie făcut diferit într-o piață care s-a schimbat deja.
- Succesiunea se construiește în ani. Transferul unei funcții reprezintă o parte mică din proces. Generația următoare are nevoie de experiență, evaluare și autoritate reală. Are nevoie și de spațiu pentru propriile decizii și greșeli. Încrederea familiei reprezintă un început. Încrederea oamenilor din organizație se câștigă separat, prin felul în care viitorul lider lucrează și decide.
- Regulile bune reduc ambiguitatea dintre familie și companie. Apropierea dintre oameni funcționează mai bine când fiecare știe ce responsabilitate are și unde începe autoritatea sa. Regulile privind intrarea în business, evaluarea, proprietatea și luarea deciziilor oferă un cadru comun. Altfel, fiecare ajunge să lucreze după propria interpretare, iar diferențele ies la suprafață exact când apar deciziile dificile.
- Discuția despre succesiune merită începută înainte de apariția unei crize. Dacă aștepți o boală, un conflict sau o problemă majoră în companie, conversația are loc deja sub presiune. Poți începe mai devreme prin a defini rolul viitor al fondatorului și spațiul generației următoare. Retragerea completă reprezintă doar una dintre variante. Fondatorul își poate schimba treptat rolul, iar generația următoare poate descoperi mai multe forme de implicare în jurul afacerii.
În antreprenoriat, distanța dintre idee și rezultat se vede în implementare. Gomag te ajută să faci acest pas mai ușor, oferindu-ți tot ce ai nevoie pentru a construi un magazin online pregătit să vândă: design, metode de plată, livrare și marketing.
Peste 4500 de afaceri din România au ales deja această platformă. Dacă vrei să duci mai departe ideile din podcast, vezi cum poți începe pe www.gomag.ro.