Cum este construită tehnologia pe care o folosim în fiecare zi? – cu Darian Domocoș

Inteligența artificială a adus din nou hardware-ul în centrul atenției. În spatele fiecărui model pe care îl folosim astăzi stau decizii luate cu ani înainte, în laboratoare, în echipe de ingineri și în companii care proiectează infrastructura pe care rulează software-ul. Despre această lume vorbește episodul de astăzi, alături de Darian Domocoș, cofondator și CEO al Fiora5, un start-up românesc care dezvoltă procesoare și proprietate intelectuală pentru industria semiconductorilor.

Discuția pornește dintr-un loc personal. Darian povestește cum a intrat în acest domeniu încă din adolescență și cum o experiență dintr-o companie de inginerie i-a schimbat complet direcția profesională. Câțiva ani mai târziu, împreună cu fostul său coleg, avea să pună bazele Fiora5. Compania dezvoltă partea de CPU dintr-un procesor și se adresează unei piețe aflate într-o schimbare accelerată, în care cererea pentru arhitecturi noi și soluții eficiente crește odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale.

Una dintre ideile care apare de mai multe ori în conversație este că evoluția AI nu poate fi separată de evoluția hardware-ului. Aplicațiile atrag cea mai mare parte a atenției, însă performanța lor depinde de infrastructura pe care rulează. De aici apare și întrebarea despre costuri, consum energetic și eficiență, teme care încep să conteze tot mai mult pentru companiile care dezvoltă produse bazate pe inteligență artificială:

„Totul ajunge la cost. Cum facem AI-ul să fie cât mai ieftin? Adică e vorba de cum folosim cât mai mulți agenți, cum folosim cât mai multe AI ca să înlocuim, să zic, angajatul normal pentru o firmă, ca să fie mai ieftin și mai eficient. Dar dacă costul acestuia depășește salariul unui angajat, care e mai eficient atunci de a avut? Adică dacă avem nevoie de sute de megawați de energie pentru a trăinui aceste modele și de a le folosi, acolo intervine cine are cea mai eficientă arhitectură, cine are cel mai eficient hardware.”

Darian Domocoș

În a doua parte a episodului vorbim despre RISC-V, arhitectura open-source care schimbă felul în care multe companii privesc dezvoltarea procesoarelor. Discuția evită explicațiile complicate și urmărește mai degrabă ce înseamnă această schimbare pentru un antreprenor care încearcă să construiască o companie într-o industrie dominată de jucători foarte mari. Darian explică de ce accesul la o arhitectură deschisă poate accelera apariția unor produse noi și de ce competiția se mută din zona accesului în zona cunoștințelor și a execuției:

„Partea bună la RISC-V e că e open source, adică oricine are dreptul să își dezvolte propriul lor procesor.”

Darian Domocoș

Discuția merge apoi spre un subiect despre care se vorbește rar în afara cercurilor tehnice: autonomia Europei în domeniul semiconductorilor. Darian privește această temă din perspectiva unui fondator care construiește o companie în România și explică de ce vede piața europeană ca pe un spațiu comun, în care diferențele dintre țări contează mai puțin decât capacitatea de a dezvolta tehnologie și de a răspunde unor nevoi reale ale industriei. În același timp, vorbește despre dependența de tehnologiile dezvoltate în afara Europei și despre motivele pentru care apar tot mai multe inițiative locale în acest domeniu.

„De când s-a dezvoltat RISC-V, care a fost o dezvoltare internă în Universitatea Berkeley din America, vedem tot mai multe companii care dezvoltă hardware pe această arhitectură. Acum, partea interesantă sau cea importantă e că fiind open source, oricine poate, dar doar cei care au cunoștințele și know-how-ul tehnic sunt cei care câștigă în această cursă.”

Darian Domocoș

O altă parte interesantă a conversației este cea despre provocările unui start-up de deep tech. În multe domenii este suficient să construiești un produs bun și să găsești primii clienți. În industria semiconductorilor, procesul este mult mai lung. Încrederea se câștigă greu, iar costurile sunt ridicate încă din primele etape. Darian povestește despre dificultatea de a convinge companii mari să lucreze cu un start-up, chiar și atunci când echipa are experiență și competențe solide. Este o perspectivă sinceră asupra diferenței dintre valoarea tehnologiei și încrederea pe care piața este dispusă să o ofere unei companii aflate la început.

Spre final, discuția se mută spre următorii ani și spre felul în care vede dezvoltarea Fiora5. Dincolo de obiectivele de business, apare și dorința de a demonstra că astfel de companii pot fi construite și din România, într-un domeniu în care competiția este globală. Este o conversație despre răbdare și investiții făcute pe termen lung, într-o industrie care evoluează într-un ritm foarte rapid.

„Eu văd să fie cea mai importantă companie din Europa pe partea asta. Adică să fie un statement că se poate și că am făcut-o. Să fim recunoscuți de Comisia Europeană, să fim recunoscuți pentru proiecte și activități în Europa, deși targetăm tot marketul.”

Darian Domocoș

Dacă ți-a plăcut acest episod, s-ar putea să îți placă și cărți precum Chip War de Chris Miller, care urmărește istoria industriei semiconductorilor și felul în care aceasta influențează economia și geopolitica, sau The Innovator’s Dilemma de Clayton Christensen, o carte despre felul în care apar schimbările tehnologice și despre provocările pe care le întâmpină companiile atunci când încearcă să construiască produse noi.

Ideile principale

1. Avantajul apare atunci când vezi o schimbare înainte să devină evidentă. Multe oportunități apar într-o perioadă în care piața încă își caută direcția. Dacă urmărești cu atenție evoluția unei industrii, poți observa unde încep să apară nevoi noi și unde tehnologia deschide spațiu pentru produse diferite. În conversație apare ideea că dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale a schimbat și modul în care este privit hardware-ul, iar această schimbare a creat loc pentru companii care până de curând ar fi avut foarte greu acces la piață.
2. Performanța unui produs începe cu fundația pe care este construit. O mare parte din atenție merge spre aplicațiile pe care le folosim zilnic, însă ele depind de infrastructura care rulează în spate. Atunci când costurile cresc și consumul de energie devine tot mai mare, avantajul vine din arhitectura pe care construiești. Lecția poate fi aplicată și în afara tehnologiei. Rezultatele vizibile sunt influențate de decizii luate foarte devreme, în zone pe care aproape nimeni nu le observă.
3. Accesul la aceleași resurse nu garantează rezultate asemănătoare. O tehnologie deschisă oferă șanse mai multor oameni să construiască produse noi, însă diferențele apar din experiență și capacitatea de execuție. Atunci când barierele de intrare scad, competiția se mută în zona calității muncii. Pe termen lung, avantajul este construit de echipe care învață continuu și reușesc să transforme ideile în produse utile.
4. Încrederea se construiește mai greu decât tehnologia. În industriile complexe, un produs bun reprezintă doar o parte din ecuație. Clienții mari își asumă riscuri atunci când aleg un partener nou, iar acest lucru înseamnă că reputația și credibilitatea devin la fel de valoroase ca soluția tehnică. De aceea, primele colaborări sunt adesea cele mai dificile, chiar și atunci când echipa are experiență și competențe solide.
5. Locul din care pornești contează mai puțin decât piața pe care alegi să o rezolvi. Conversația arată că o companie construită în România poate lucra pentru clienți din întreaga lume atunci când dezvoltă un produs valoros. Piața nu mai este limitată de granițe în multe domenii tehnologice. Mai util este să înțelegi problemele unei industrii și să construiești soluții care pot fi folosite oriunde există aceeași nevoie.