Discuția despre investiții capătă profunzime atunci când este privită din interior, din zona deciziilor zilnice, a întâlnirilor repetate cu fondatori și a răbdării cultivate în timp. Episodul acesta urmărește felul în care se construiește un fond de venture capital în România și cum arată relația dintre investitori și startup-uri aflate la început de drum, văzută dintr-o perspectivă trăită, nu teoretizată.
Invitatul acestui episod este Cristian Negruțiu, partener fondator la Sparking Capital, un fond de capital de risc care lucrează cu startup-uri aflate în fazele de pre-seed și seed. Parcursul lui profesional a început în mediul corporatist, în zone operaționale și de board, iar intrarea în lumea investițiilor a venit gradual, dintr-o combinație de curiozitate, context și colaborări construite în timp. Sparking Capital a apărut din inițiative personale, înainte de a deveni un fond structurat, cu investitori privați și un portofoliu în creștere.
Una dintre ideile centrale ale conversației este felul în care un fond se poziționează față de fondatori. Cristian vorbește despre apropierea de echipe aflate la început, despre criteriile care contează în primele etape și despre așteptările realiste legate de creștere. Accentul cade pe oameni, pe felul în care aceștia răspund la feedback și pe capacitatea lor de a construi pe termen lung, chiar și atunci când traseul rămâne sinuos.
„Noi suntem de obicei ca primul investitor instituțional, primul investitor real în start-up-ul respectiv. Și în aproape toate investițiile pe care le-am făcut am fost primul și lead investor-ul.”
Cristian Negruțiu
Discuția se mută apoi către exemple concrete din portofoliu. Sunt menționate startup-uri care au pornit de la o idee și au ajuns să opereze pe mai multe piețe, precum Bright Spaces sau Questo, dar și proiecte industriale, mai puțin vizibile public, care cresc constant prin rezolvarea unor probleme punctuale. Din aceste povești se desprinde o observație repetată: multe echipe pornesc de la o problemă limitată, bine definită, și extind ulterior soluția, pe măsură ce înțeleg mai bine piața și datele disponibile.
„E foarte bine să începi să rezolvi o problemă mică, dar să o rezolvi. După aceea poți dezvolta, pentru că dintr-o problemă mică se pot naște foarte multe lucruri.”
Cristian Negruțiu
Un alt subiect care apare frecvent este relația fondator – investitor, văzută ca o colaborare de durată. Cristian descrie procesul de selecție ca pe o perioadă de cunoaștere reciprocă, care poate dura luni, tocmai pentru a evalua compatibilitatea umană și modul de lucru. Relația continuă săptămânal, prin discuții aplicate despre business, evoluție și decizii dificile, iar această apropiere devine un element constant în viața startup-ului.
„Pe mine mă interesează în primul rând fondatorii, onestitatea lor. Să fie niște oameni cu valori, să creadă în ceea ce spun și să aibă dorința de a învăța.”
Cristian Negruțiu
Episodul atinge și tema startup-urilor care rămân într-o zonă de stagnare. Cristian vorbește despre proiecte care continuă să existe fără să atingă o creștere accelerată și despre răbdarea necesară în astfel de situații. Apar discuții despre pivotări, despre încercări repetate și despre faptul că experiența acumulată rămâne valoroasă, chiar și atunci când rezultatul final înseamnă un exit modest sau o relansare într-o altă direcție.
Un fragment din discuție surprinde felul în care fondatorii sunt evaluați dincolo de cifre și prezentări formale:
„Fondatorii trebuie să fie suficient de deciși pentru a face proiectul, iar în același timp deschiși la sugestii. Este o linie fină între a împinge lucrurile înainte și a accepta că, în momentul în care îți iei un investitor lângă tine, acesta va avea un cuvânt de spus. Trebuie să fie o relație în care să îți facă plăcere, la modul real, să lucrezi cu persoana respectivă, pentru că este o colaborare care durează ani.”
Cristian Negruțiu
În contextul mai larg al ecosistemului, Cristian face referire la modele internaționale și la ideea de construcție în etape. Exemplele din zona venture capital pot fi completate de lecturi precum „Venture Deals” de Brad Feld sau „Ce e dificil la lucrurile dificile” de Ben Horowitz, cărți care ajută la înțelegerea dinamicii dintre fondatori și investitori și a deciziilor luate sub presiune.
Episodul se încheie cu o reflecție asupra succesului în startup-uri. Există multiple forme de reușită, de la companii care cresc accelerat până la proiecte care oferă fondatorilor experiență, autonomie și o ieșire decentă. Toate aceste trasee contribuie, în timp, la maturizarea ecosistemului antreprenorial local și la apariția unor generații mai bine pregătite de fondatori și investitori.
Ideile principale
- Claritatea echipei și determinarea fondatorilor sunt primul filtru real. Investitorii înțeleg riscurile, dar au nevoie să vadă oameni hotărâți, aliniați și complet dedicați proiectului. Când intri într-o discuție despre finanțare, contează să vii cu o echipă stabilă, cu roluri clare și cu un angajament real pentru a transforma ideea într-un produs funcțional. Ambiguitatea în privința implicării sau a structurii echipei scade credibilitatea și transmite un semnal că proiectul nu este încă pregătit pentru următorul pas.
- Momentul finanțării contează, iar primul pas este întotdeauna testarea pieței. Cele mai bune resurse pentru început sunt plătite de clienți, nu de investitori. Dacă ai validat o nevoie reală și ai deja primele reacții din piață, chiar minime, discuția cu un fond devine mult mai solidă. Finanțarea timpurie nu înlocuiește validarea, iar investitorii se uită la felul în care ai folosit puținele resurse inițiale pentru a demonstra că ideea poate funcționa.
- Construirea unei relații autentice între fondatori și investitori este un proces, nu un pitch. Un fond funcționează ca un partener pe termen lung și are nevoie să vadă compatibilitate, disponibilitate de colaborare și încredere reală. Discuțiile nu se încheie într-o întâlnire, ci se întind pe luni în care ambele părți testează modul de lucru. Un investitor bun își evaluează fondatorii exact cum un fondator își evaluează investitorul: după felul în care gândesc împreună și după ritmul în care pot avansa.
- Un startup crește mai sănătos când începe prin a rezolva o problemă mică, dar reală. Pornirea cu ambiții uriașe și planuri complexe complică rapid execuția și amână orice rezultat concret. O problemă bine identificată și rezolvată corect creează tracțiune, deschide uși și atrage investiții. Multe dintre companiile care cresc constant fac asta printr-o succesiune de pași mici, fiecare bazat pe un produs clar și utilizat în piață.
- Pivotarea este uneori condiția prin care un startup supraviețuiește. Există momente în care tracțiunea nu apare, iar produsul nu găsește locul potrivit în piață. În astfel de situații, echipa poate testa direcții noi sau poate ajusta modelul de business, atât timp cât rămâne unită și implicată. Ceea ce face diferența este energia fondatorilor: cât timp continuă să caute soluții, există potențial de salvare; când echipa renunță, startup-ul intră în zona de stagnare.
- Selectarea investitorului potrivit devine importantă pentru parcursul pe termen lung. Investitorul nu aduce doar bani, ci și ritm, structură și așteptări. Pentru un fondator, relația poate dura ani, iar colaborarea săptămânală devine normă. De aceea, merită să alegi un partener cu care poți discuta deschis, care înțelege dinamica echipei tale și care poate contribui la creștere prin experiență, nu doar prin finanțare.
Resurse menționate
- Website Sparking Capital
- Cristian Negruțiu pe Linkedin
- Bright Spaces – cu Bogdan Nicoară
- Questo – cu Alex Govoreanu și Claudiu Petria
- Flamingojoy (fost Product Lead) – cu Mihai Bocai și Alexander Stoica Marcu
- Kfactory – cu Vlad Cazan și Adrian Dima