Claudiu Butacu de la EFdeN despre cum să ne implicăm pentru a schimba România

O casă care își produce energia schimbă felul în care privim locuirea, iar drumul până la ea vorbește la fel de mult despre oameni ca despre tehnologie. În acest episod, conversația pornește de la prototipurile solare construite de echipe românești pentru Solar Decathlon și ajunge la întrebarea care însoțește orice inițiativă aflată la început: cum transformi o idee desenată pe hârtie într-un proiect care poate fi finanțat, transportat, testat și folosit?

Este povestea unei construcții, precum și povestea unei echipe care a învățat să lucreze peste granițele dintre profesii.

Claudiu Butacu este inginer și cofondator al proiectului EFdeN, nume legat de eficiență și densificare urbană. A intrat în universul Solar Decathlon în anii facultății, atras de instalații electrice, automatizări și energie regenerabilă. Alături de o echipă multidisciplinară, a lucrat la case pentru viața periurbană din România, transformarea orașului și climatul din Dubai.

„Da, sunt inginer și mi-a plăcut foarte mult zona de automatizări, instalații electrice pe partea de iluminat, după care mi-a plăcut să vin și să cercetez domeniul de energie regenerabilă, iar mai apoi cum să combini strategiile pasive cu strategiile active, adică cum putem să combinăm ceea ce avem gratuit de la natură și prin arhitectură pe care putem să o avem la o clădire, cu echipamentele care ne pot îmbunătăți partea de răcire, încălzire, tratare a aerului și, bineînțeles, partea de electrică.”

Claudiu Butacu

În spatele fiecărei case se află încercări care au schimbat echipa. Participarea la Madrid a cerut găsirea banilor pentru transport, iar soluția a venit prin scoaterea casei la licitație. Un cumpărător a acceptat ca prototipul să călătorească la competiție înainte de a deveni casa lui de vacanță. Uneori modelul de finanțare apare când proiectul întâlnește o limită reală.

Fundraisingul și comunicarea capătă aceeași greutate ca proiectarea. Oamenii tehnici au învățat să explice materialele, consumul și strategiile pasive într-o formă accesibilă. Din apropierea dintre discipline a apărut capacitatea de a atrage know-how, materiale și sprijin financiar. Casa a devenit o platformă pentru idei testate împreună.

„Cum am spus noi, o casă care avea să folosească toate greșelile și îmbunătățirile pe care le putem învăța de la Prisma și de la 2014 pentru a participa la Dubai. Și într-adevăr, a fost cea mai bună participare a noastră până acum. Am reușit să fim campioni mondiali pe partea de comunicare, vicecampion mondial pe partea de sustenabilitate.”

Claudiu Butacu

Discuția explică și de ce panourile fotovoltaice reprezintă doar o parte din ecuație. Izolația, tâmplăria, infiltrațiile, încălzirea, răcirea și felul în care lucrează specialitățile încă din faza de proiect influențează rezultatul final. O locuință eficientă începe cu o privire asupra întregului sistem. Rețeaua electrică poate prelua surplusul produs ziua și poate acoperi deficitul din alte momente, iar dimensionarea pleacă de la consumul real al casei.

„Nouă ne-a luat aproximativ două luni să o construim, iar în momentul de față ne ia să asamblăm undeva la zece zile o astfel de casă.”

Claudiu Butacu

Experiența EFdeN arată ce poate face un proiect educațional după o competiție. Prototipurile devin spații de învățare pentru copii, studenți, cercetători și specialiști. De aici au crescut inițiative precum Energia Ta, dedicată prosumatorilor și cadrului prin care o persoană fizică poate introduce energie în rețea. Miza se mută de la o singură casă la practici care pot schimba locuințe și comunități.

Episodul vorbește, în fond, despre implicare ca formă de educație. Voluntariatul îi pune pe tineri în situația de a învăța meserii, de a lucra cu oameni formați diferit și de a purta răspunderea unei decizii care afectează echipa. Claudiu privește mentorii ca pe repere care se schimbă odată cu etapa profesională. Cârți ca „Doughnut Economics”, de Kate Raworth, și „Cradle to Cradle”, de William McDonough și Michael Braungart, pot însoți temele despre economie, proiectare și sustenabilitate deschise aici.

Rămâne imaginea unei case care se montează în zece zile după ani de încercări, competiții și colaborări. Tehnologia devine valoroasă când se leagă de felul în care trăiesc oamenii, de resursele unei comunități și de disponibilitatea unei echipe de a învăța. Iar fiecare prototip păstrează urmele celui dinainte: alegerile reușite, erorile, relațiile construite și o capacitate tot mai mare de a duce proiectul mai departe.

Ideile principale

1. Un proiect valoros crește la întâlnirea dintre discipline. Când lucrezi la o problemă complexă, perspectiva unei singure specializări îți oferă doar o parte din răspuns. Arhitectura, ingineria, designul, finanțarea și comunicarea au nevoie să funcționeze împreună. Rolul tău este să înțelegi contribuția celorlalți și să creezi un limbaj comun. Colaborarea devine mai bună când informația circulă, iar fiecare om vede legătura dintre munca sa și rezultatul final.
2. Comunicarea face parte din construcția proiectului. O idee explicată greu va atrage cu greu parteneri, finanțare sau oameni care să o susțină. Ai nevoie să traduci informația tehnică într-o formă accesibilă, păstrându-i valoarea. Procesul cere implicarea întregii echipe. Când oamenii care construiesc proiectul participă și la povestea lui, mesajul devine mai credibil, iar publicul înțelege mai ușor problema rezolvată și contribuția pe care o poate avea.
3. Constrângerile pot deschide modele noi de finanțare. Lipsa resurselor te obligă uneori să regândești regulile jocului. Poți căuta parteneri care oferă expertiză, materiale, acces la tehnologie sau sprijin logistic. Poți găsi și o formă prin care rezultatul proiectului finanțează următoarea etapă. Întrebarea utilă este ce valoare poți crea pentru fiecare parte implicată. Un parteneriat rezistă mai mult când beneficiile sunt vizibile și distribuite echitabil.
4. Eficiența începe cu întregul sistem. O tehnologie performantă rezolvă puțin atunci când restul construcției pierde energie. Înainte să investești în echipamente, privește felul în care funcționează ansamblul: izolația, tâmplăria, încălzirea, răcirea, consumul și comportamentul oamenilor. Aceeași regulă se aplică într-o companie. Un instrument nou produce rezultate când procesele, responsabilitățile și obiectivele sunt gândite împreună. Optimizează mai întâi relațiile dintre componente.
5. Implicarea este una dintre cele mai bune forme de învățare. Un proiect real te pune în situații pe care pregătirea teoretică le poate anticipa doar parțial. Înveți să lucrezi cu profesii diferite, să ceri ajutor, să iei decizii și să răspunzi pentru efectele lor. Caută proiecte de voluntariat, comunități și mentori potriviți etapei tale. Experiența acumulată în acest fel îți dezvoltă competențe profesionale și îți arată ce fel de muncă vrei să faci mai departe.