Cartea Cireșarii – Castelul fetei în alb de Constantin Chiriță este al doilea volum al seriei Cireșarilor. În toiul unei veri toride, într-o monotonie amorțită, aventurile extraordinare ale faimoșilor Cireșari continuă. După isprava din Peștera Neagră și după un an școlar istovitor, cei șapte Cireșari, Maria, Victor, Lucia, Dan, Ursu, Tic și Ionel, se deschid spre noi întâmplări. De data aceasta, însă, Victor și Ionel sunt plecați în vacanță, iar ceilalți se cam plictisesc.
Acest text nu este doar un rezumat, ci și un comentariu asupra cărții, structurat ca un eseu. Aici vei găsi o fișă de lectură care îți prezintă pe scurt ale sale idei principale și personaje (la titlurile de ficțiune), uneori pe capitole. Este un ghid simplu și fain pentru a decide ușor dacă această carte te atrage.
Rezumatul cărții Cireșarii Castelul Fetei în Alb
Într-una din vizitele sale la Moș Timofte, mezinul Tic descoperă o nouă figură în curtea școlii, o frumoasă fată îmbrăcată în alb. Intrigat, încearcă să descopere, cu ajutorul lui Dan și al Mariei, cine ar putea fi și unde locuiește.
Spirit aventurier și neliniștit, Laura, venită în vizită la bunica ei, în urma unei dispute cu aceasta, hotărăște să plece în munți, în căutarea “castelului visurilor sale“. Pe drum, ajunsă pe muntele Găleata, Laura este răpită de trei bărbați și ascunsă în “Castelul celor două cruci”. Cu mari eforturi, reușește să le trimită Cireșarilor o scrisoare, care, dată din mână în mână, ajunge la destinație. Dar tinerii descoperă că fata a uitat ce era mai important: să le spună unde se află acel castel. Deși sceptici la început, Cireșarii pleacă la Vulturești, unde Dan si Ursu găsesc un document scris de logofătul de divan Cristache Zogreanu.
Întors în oraș Victor, îi ajută pe Dan și pe Ursu la descifrarea misteriosului înscris. Tinerii aventurieri pleacă la Șoimeni să caute “Castelului celor doua cruci”. Înaintarea în interiorul castelului și găsirea încăperii “prizonierei în alb” se dovedește a fi anevoioasă și plină de peripeții și pericole. Lucia este mușcată de un șarpe veninos, dar Ursu suge veninul și o salvează. Întrunul din tunelurile secrete, o parte dintre Cireșari și Laura, găsită de Victor între timp, cad într-o capcană și rămân blocați.
Tic este capturat de unul din cei trei răpitori. Este dus în camera fetei în alb, unde se constată că aceasta a dispărut. Ursu pleacă după Tic și își dă seama că nu poate deschide ușa tunelului. Era închisă pe dinafară. Se întoarce dar, din păcate și el cade în capcană. Cu forța sa, Ursu reușește să spargă un perete și dă de Victor și Laura. Cei trei au ieșit din capcană și au intrat în fosta cameră a Fetei în Alb. Bineînțeles că din povestire nu lipsește nici tezaurul enigmatic, o colecție de monede pe care și-o dispută “bandiții” și Cireșarii.
Enigma este dezlegată, iar grupul Cireșarilor se reunește în sala armelor a castelului. Aici, Victor face prezentările. Cei trei “tâlhari” și răpitori se dovedesc a fi tatăl Laurei, un vestit profesor de arheologie, și doi dintre asistenții săi de la universitate.
Acțiunea trepidantă, povestea antrenantă și deznodământul neașteptat, culmină cu voia bună a tuturor, dar și cu imensa tristețe a lui Tic. Între Laura și Victor, salvatorul ei, se înfiripă o poveste de iubire și, veseli, participă la petrecere ținându-se de mână. Tic spera că va fi el, eroul salvator. Trist și deznădăjduit, Tic contemplă cum prima lui iubire îi scapă printre degete. Ieșirea din copilărie și trecerea la adolescență este dulce amăruie pentru el.
Rezumat prin citate Cireșarii Castelul Fetei în Alb
Dar el avea un sistem original de a scăpa de necazuri: în loc să se creadă persecutat de soartă şi urmărit de ghinion, îşi închipuia, dimpotrivă, că este cel mai răsfăţat copil al soartei şi aproape mereu încălţat în papucii norocului.
Atât curtea, cât mai ales grădina şcolii, nesfârşită, ca orice spaţiu al amintirilor din copilărie…
Vreau să trăiţi din plin, viu, agitat, nervos, liber aceşti ani neasemuiţi, aceşti ani în care visul şi fantezia nu ţin seama de nici un obstacol, în care orice bătaie a inimii se dăruie întregii lumi. Ştiu că multe dintre lucrurile şi fiinţele care vă înconjoară vi se par învăluite de taine, chiar dacă pentru restul lumii sunt de o simplitate liniară, elementară.
Vreau să trăiţi din plin, viu, agitat, nervos, liber aceşti ani neasemuiţi, aceşti ani în care visul şi fantezia nu ţin seama de niciun obstacol, în care orice bătaie a inimii se dăruie întregii lumi.
Despre Constantin Chiriță: Constantin Chiriță a fost un binecunoscut romancier și prozator român, care a scris în special titluri dedicate celor mici. Printre cărțile publicate se află volumul de cinci romane din seria Cireşarii. Acestea au fost ecranizat într-un serial de televiziune care a avut foarte mult succes. Cele 5 volume ale Cireșarilor sunt:
- Volumul 1 – Cavalerii florii de cireş;
- Volumul 2 – Castelul fetei în alb;
- Volumul 3 – Roata norocului;
- Volumul 4 – Aripi de zăpadă;
- Volumul 5 – Drum bun, Cireşari.
Dacă vrei să afli mai multe despre Constantin Chiriță sau alți autori similari, îți recomand lista de cărți literatură școlară.
Citește cartea Cireșarii Castelul Fetei în Alb
Poți comanda cartea Cireșarii Castelul Fetei în Alb de aici:
Acest text oferă un rezumat concis al cărții, sub forma unei recenzii esențiale, evidențiind ideile principale din carte. Dacă ți se pare interesant, merită să citești cartea integral pentru a prinde toate nuanțele și profunzimile gândirii autorului.
În acest eseu, am inclus un rezumat și o recenzie simplă a cărții, care scoate în evidență ideile principale și eventualele personaje marcante. Este ca o fișă de lectură care îți oferă un aperitiv literar: dacă îți stârnește interesul, cartea în întregime te așteaptă să explorezi toate nuanțele gândirii autorului. Pe scurt, este un comentariu care îți va lărgi orizonturile și îți va oferi o experiență de lectură îmbogățită!
Acum, poți să comanzi cartea pentru a o răsfoi acasă, să o asculți sub formă de carte audio, sau să o citești ca ebook pdf.
În încheiere iată o recomandare de podcast pe care să îl asculți când ai timp, alături de Mihaela Gînju:
sau, de asemenea, podcastul cu Tudor Maxim: