Există greșeli bune? Alexandru Bordea ne spune cum și-a construit companiile prin greșelile făcute

Uneori învățăm mai repede după ce începem să facem lucrurile și vedem unde ne blocăm. Putem petrece luni întregi citind, mergând la cursuri și pregătindu-ne pentru momentul în care vom fi gata. Alexandru Bordea propune în conversația noastră o ordine diferită: învățăm ceva, trecem la acțiune, vedem ce se întâmplă, analizăm și căutăm următoarea informație de care avem nevoie.

E o idee care traversează întregul episod și care se aplică la fel de bine unui proiect profesional, unei schimbări de carieră sau felului în care încercăm să învățăm ceva nou.

Alexandru Bordea este antreprenor din Republica Moldova și fondator al Evenda și Angry Business, proiecte prin care lucrează cu antreprenori și manageri prin cursuri, traininguri, consultanță și evenimente. Parcursul lui a început într-un mediu în care traseul obișnuit părea deja stabilit: școală, facultate, profesie. Curiozitatea l-a dus treptat spre alte variante. După ce a fost respins de o organizație din cauza nivelului de engleză și a abilităților de comunicare, și-a creat propria organizație pentru dezvoltarea tinerilor. Acolo au apărut cluburi de oratorie, dezbateri și cash flow. Câteva luni mai târziu, organizația care îl refuzase ajunsese să apeleze la cursurile echipei sale.

Drumul a inclus și o experiență costisitoare. În 2010, Alexandru a pornit o companie de training și a organizat la Chișinău un eveniment cu Allan Pease, într-o perioadă în care piața locală de training era încă foarte mică. Investiția a fost mare, experiența redusă, iar rezultatul financiar l-a lăsat cu datorii. Experiența avea să schimbe ulterior felul în care privește lansarea și dezvoltarea unui proiect: întâi construiești ceva la scară mică, vezi dacă funcționează și înțelegi mecanismul, apoi începi să îl multiplici.

„Provocarea, nu știu cum să zic, a fost că mi-am dorit să fac ceva pe un teren unde nu e experiență și fără să testez.”

Alexandru Bordea

Discutăm mult despre diferența dintre informație și aplicare. Alexandru povestește cum experiența acumulată în training l-a făcut să observe cât de puțin ajunge uneori în practică din ceea ce oamenii aud la un curs. Angry Business a fost construit în jurul unei reguli foarte simple: participanții primesc instrumente pe care le aplică până la întâlnirea următoare. Tema este verificată, iar continuarea programului depinde de aplicarea ei. Ideea din spate apare de mai multe ori în conversație: informația devine utilă când intră în contact cu realitatea.

„Dacă ar fi după mine experiența pe care o avem deja cu foarte mulți antreprenori e că cei care au marea majoritate din ei succes de cel mai des ori mai întâi testează, încep să facă ceva și caută informația sau ce e de ce au nevoie exact pentru răspuns la întrebarea pe care nu o cunoaște astăzi, aici și acum.”

Alexandru Bordea

De aici ajungem la o discuție despre eșec și despre tendința de a studia mai ales poveștile celor care au reușit. Alexandru folosește exemplul avioanelor întoarse din luptă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial pentru a vorbi despre ceea ce astăzi numim survivorship bias. Privind exclusiv cazurile care au ajuns la destinație, riscăm să ratăm informații utile aflate în proiectele care s-au oprit pe drum. În carieră și antreprenoriat, uneori avem multe de învățat tocmai din deciziile care au produs rezultate slabe.

O altă parte a conversației este despre lucrurile pe care Alexandru și-ar fi dorit să le înțeleagă mai devreme. Primul este acțiunea. Al doilea ține de separarea banilor companiei de banii personali. Apoi apare alegerea oamenilor cu care construiești. Experiența lui l-a făcut să caute oameni care sunt mai buni decât el pe domeniul lor și care pot produce rezultate de la început, mai ales într-o companie aflată la început, unde timpul și resursele sunt limitate.

„Oamenii trebuie să fie mai buni ca tine.”

Alexandru Bordea

Vorbim și despre lectură. Alexandru recomandă „Principele” de Niccolò Machiavelli, carte pe care spune că a descoperit-o cu alți ochi după ce a acumulat experiență profesională. În discuția despre bani apar și Robert Kiyosaki și Bodo Schäfer, autori pe care îi putem folosi ca punct de plecare pentru a înțelege mai bine disciplina financiară. Interesant este că Alexandru revine mereu la aceeași problemă: putem cunoaște o idee dintr-o carte și totuși să treacă mult timp până când ea ajunge în comportamentul nostru de zi cu zi.

Spre final vorbim despre educație și despre planurile sale pentru Republica Moldova. Alexandru își dorește ca formele de educație practică legate de comunicare, antreprenoriat și dezvoltare profesională să ajungă mai aproape de școli, facultăți și companii. Există și perspectiva extinderii programelor în România și în alte țări, după ce modelul construit local este suficient de bine testat pentru a fi replicat.

Poate că cea mai scurtă formulare a întregii conversații vine chiar la final. Alexandru o reduce la patru cuvinte, într-o succesiune care spune destul de bine cum vede el progresul:

„Acțiune, analiză, rezultat, acțiune.”

Alexandru Bordea

Ideile principale

1. Începe înainte să ai toate răspunsurile. Când vrei să construiești un proiect sau să înveți ceva nou, experiența apare mai repede dacă treci la acțiune și cauți informația de care ai nevoie pe parcurs. Pregătirea își are locul ei, iar contactul cu realitatea îți arată ce întrebări merită puse. Începi, observi ce se întâmplă, înveți și ajustezi următorul pas.
2. Testează la scară mică înainte să investești mult. O idee care pare bună pe hârtie merită verificată în condiții reale înainte să aloci resurse mari. Construiește o versiune mică, vezi dacă oamenii răspund, urmărește rezultatele și înțelege mecanismul. După ce modelul funcționează într-o formă simplă, îl poți replica și extinde cu mai multă încredere.
3. Studiază și proiectele care au eșuat. Avem tendința să urmărim oamenii și companiile care au ajuns departe și să încercăm să reproducem deciziile lor. Imaginea rămâne incompletă dacă ignorăm proiectele care s-au oprit pe drum. Uită-te la deciziile greșite, la presupunerile care s-au dovedit false și la momentele în care resursele au fost folosite prea devreme. Uneori, tocmai acolo găsești lecția de care ai nevoie.
4. Construiește echipa cu oameni care te depășesc în domeniul lor. Pe măsură ce un proiect crește, capacitatea ta de a face singur totul devine o limitare. Caută oameni care stăpânesc mai bine decât tine aria pentru care îi aduci în echipă. Ca să îi poți identifica și evalua, ai nevoie și tu de suficientă înțelegere a domeniului. Rolul tău se mută treptat de la execuție spre alegerea și coordonarea oamenilor potriviți.
5. Separă banii personali de banii companiei. Disciplina financiară începe devreme, inclusiv atunci când compania este mică. Stabilește ce bani aparțin proiectului, ce sumă îți revine ție și cum sunt administrate separat. O asemenea regulă îți oferă o imagine mai bună asupra situației financiare și te ajută să iei decizii pornind de la resursele reale ale companiei.