Oamenii alături de care ne petrecem timpul ajung să influențeze felul în care gândim, alegerile pe care le facem și chiar modul în care ne înțelegem propria viață. O prietenie care durează zeci de ani ne schimbă treptat, uneori în moduri pe care le descoperim mult mai târziu. Iar atunci când pierdem pe cineva apropiat, începem să privim altfel timpul petrecut împreună.
Despre relațiile care ne formează, despre amintirile care se schimbă odată cu noi și despre ceea ce rămâne după pierderea cuiva drag am discutat cu scriitoarea Camelia Cavadia.

Camelia are o experiență profesională de peste două decenii în televiziune și comunicare. A lucrat 19 ani la PRO TV, apoi încă trei ani la Antena 1, iar din 2017 conduce, împreună cu o fostă colegă și bună prietenă, agenția de comunicare Fabrica de PR. A început să scrie literatură mai târziu, iar între timp a publicat cinci cărți. Printre ele se află Măștile fricii, un roman despre traumele din copilărie și relațiile de familie, care continuă să genereze conversații cu cititorii și care a ajuns, prin traduceri, și în alte țări.
Am început discuția vorbind despre felul în care experiențele profesionale ne schimbă perspectiva asupra oamenilor. Camelia a povestit cum jurnalismul a învățat-o să fie atentă la fapte și la exprimare, iar televiziunea i-a arătat cât de înșelătoare este uneori imaginea. Literatura i-a oferit posibilitatea de a explora mai mult lumea interioară a oamenilor. Prin intermediul personajelor, poate să înțeleagă alte perspective și să exprime lucruri pe care în viața obișnuită le-ar păstra pentru ea.
„Te lasă să scrii din interiorul altui om. Te lasă să vezi lumea prin ochii altcuiva. Te lasă să scrii din… din sufletul lui.”
Camelia Cavadia
De aici am ajuns la relațiile dintre oameni și la felul în care acestea ne ajută să ne cunoaștem. Când petrecem mult timp alături de un prieten, începem să preluăm anumite obiceiuri și moduri de a privi lucrurile. Uneori, comportamentul cuiva apropiat ne face să schimbăm ceva la noi. Alteori, o conversație ne ajută să înțelegem o experiență pe care am trăit-o cu ani în urmă.
Am vorbit apoi despre cel mai recent roman al Cameliei, Dansează când îți vine să plângi. Cartea urmărește prietenia dintre trei femei și felul în care relația lor ajunge să le influențeze identitatea. Camelia și-a dorit să scrie o poveste în care prietenia să ocupe primul loc. Personajele se dezvoltă împreună, iar experiențele prin care trec arată cât de mult ajungem să depindem emoțional de oamenii apropiați.
Un alt subiect al conversației a fost memoria, amintirile. Avem tendința să credem că amintirile păstrează întâmplările așa cum s-au petrecut. Cu timpul, descoperim că aceeași experiență poate fi povestită diferit. Observăm alte detalii, înțelegem mai bine comportamentul oamenilor și privim trecutul din perspectiva vârstei și a experiențelor acumulate.
„De aceea cred că amintirile se schimbă odată cu noi.”
Camelia Cavadia
Am discutat și despre pierdere, un subiect prezent în mai multe dintre cărțile Cameliei. Noul roman începe cu moartea uneia dintre cele trei prietene. Povestea continuă cu viața celor rămase și cu felul în care acestea încearcă să păstreze apropierea de persoana dispărută prin amintiri.
Camelia a vorbit despre tatăl și bunicii ei, despre momentele frumoase petrecute împreună și despre dorința de a păstra vii acele experiențe. Din perspectiva ei, felul în care ne amintim oamenii dragi spune multe despre relația pe care am avut-o cu ei.
„Întotdeauna când mă gândesc la cei dragi ai mei pe care i-am pierdut, mă străduiesc să mă gândesc la lucrurile frumoase pe care le-am trăit împreună. Și de asta spun că mi-aș dori foarte mult ca atunci când nu mai sunt eu, cei care își amintesc de mine să-și amintească prin prisma lucrurilor frumoase, pline de viață, de bucurie.”
Camelia Cavadia
Am ajuns și la munca din spatele unei cărți. Camelia își împarte timpul între agenția de comunicare, familie și scris. Uneori lucrează ani întregi la un roman, folosind weekendurile sau zilele în care reușește să se retragă din activitatea profesională. Mi-a povestit cum încearcă să își organizeze programul pentru a avea timp să scrie și câtă răbdare cere construirea unei povești.
Spre final, am revenit la prietenie. Camelia a povestit că, după lectura noului roman, mai mulți cititori au simțit nevoia să își sune prietenii sau să se întâlnească cu ei. Au vrut să le spună lucruri pe care le amânaseră și să le arate cât de mult contează relația lor.
Mi se pare că de aici rămâne una dintre ideile frumoase ale conversației. Prieteniile se construiesc în timp, prin experiențe împărtășite și prin atenția pe care o acordăm celorlalți. Iar uneori merită să ne oprim din ceea ce facem și să petrecem mai mult timp cu oamenii care ne-au fost alături de-a lungul anilor.
Ideile principale
- Oamenii din jurul tău contribuie la felul în care devii. Relațiile apropiate îți influențează comportamentul și modul în care privești viața. Când petreci ani alături de cineva, începi să preiei anumite obiceiuri și perspective. Uneori, comportamentul unui prieten te încurajează să schimbi ceva la tine. Alteori, o conversație te ajută să înțelegi mai bine o experiență prin care ai trecut. Merită să fii atent la oamenii alături de care alegi să îți petreci timpul.
- Prieteniile au nevoie de atenție pentru a rezista în timp. O relație construită de-a lungul anilor ajunge să facă parte din viața ta și din felul în care te definești. Totuși, apropierea se păstrează prin gesturi obișnuite. Poți suna un prieten cu care ai vorbit mai rar, poți propune o întâlnire sau îi poți spune cât de mult te-a ajutat într-un anumit moment. Uneori, asemenea gesturi sunt suficiente pentru a readuce oamenii mai aproape.
- Amintirile se schimbă odată cu tine. Felul în care îți amintești trecutul depinde și de experiențele acumulate între timp. O întâmplare din copilărie poate avea o altă însemnătate atunci când o privești după douăzeci de ani. Observi detalii pe care înainte le-ai trecut cu vederea și înțelegi diferit comportamentul oamenilor. Când revii asupra unei amintiri, încearcă să observi și ce s-a schimbat în perspectiva ta.
- Poți păstra apropierea de cei pierduți prin amintirile frumoase. Atunci când dispare cineva drag, rămân experiențele pe care le-ați trăit împreună. Îți poți aminti conversațiile care v-au apropiat, momentele de bucurie sau lucrurile învățate de la acea persoană. În timp, asemenea amintiri te ajută să privești relația voastră în ansamblu și să păstrezi în viața ta ceea ce ai primit de la omul respectiv.
- Experiențele profesionale diferite îți dezvoltă abilități pe care le poți folosi ulterior. Fiecare domeniu în care lucrezi te învață ceva. Înveți să comunici, să observi oamenii sau să îți organizezi mai bine activitatea. Când începi un proiect într-un domeniu nou, descoperi că o parte dintre lucrurile învățate anterior îți sunt deja utile. Merită să privești schimbările profesionale și ca pe ocazii de a acumula experiențe care se completează.