Am avut o discuție cu Corina Neagu, expertă în resurse umane care, de-a lungul carierei, a avut ocazia să lucreze cu diverse organizații. Corina este genul acela de persoană care nu se limitează doar la a analiza schimbările din lumea muncii, ci este pasionată de felul în care tehnologia le modelează și de modul în care putem să învățăm să trăim cu ele. Este interesant cum, la fiecare pas, apar noi întrebări despre ce înseamnă să fim prezenți într-o lume unde inteligența artificială completează munca umană, dar o și preia deja.
Discuția a fost una despre schimbări, dar nu o predică despre cum ar trebui să ne schimbăm. Mai degrabă o invitație subtilă de a observa cum se transformă locurile de muncă și ce facem cu aceste transformări. Am vorbit despre automatizarea locurilor de muncă repetitive, despre joburile care vor dispărea sau se vor schimba, dar și despre cele noi, pe care încă nu le știm prea bine.
De la sarcini administrative de zi cu zi, până la gândirea mai complexă a colaborării între oameni și AI, am explorat ce presupune acest „nou normal”. Corina ne-a ajutat să vedem că, deși tehnologia poate face multe lucruri, sunt încă aspecte ale muncii – cum ar fi creativitatea sau interacțiunea umană – pe care nu le va înlocui foarte ușor.
Și totuși, în mijlocul acestei schimbări, există un alt subiect la fel de important: cum va arăta viitorul locurilor de muncă? Cum putem organiza tranziția între joburile actuale și cele viitoare? Și, mai ales, ce măsuri pot lua organizațiile pentru a sprijini angajații să facă față acestor schimbări?
Răspunsurile nu sunt simple și, din păcate, nu vin cu soluții rapide. Este o luptă constantă între a rămâne competitivi și a nu pierde din vedere umanitatea în acest proces. Așa cum subliniază studii recente, adaptarea tehnologică este esențială, dar și investirea continuă în dezvoltarea personalului este cea care face diferența pe termen lung. Nu e vorba doar de a înlocui oameni cu mașini, ci de a găsi un mod în care să colaborăm cu ele pentru a fi mai buni.
În timp ce discuțiile despre inteligența artificială sunt adesea încărcate de temeri legate de pierderea locurilor de muncă, există și dovezi că tehnologia poate contribui la o creștere a productivității și poate crea noi oportunități. Conform unui studiu realizat de McKinsey Global Institute, deși automatizarea ar putea elimina până la 800 de milioane de locuri de muncă până în 2030, același raport subliniază că va exista o nevoie semnificativă de reconversie profesională, iar noile tehnologii vor crea aproximativ 550 de milioane de locuri de muncă suplimentare, multe dintre ele în domenii care implică creativitate și gândire strategică, domenii în care AI nu poate înlocui complet oamenii.
În plus, un alt raport al McKinsey subliniază că angajații cu venituri mici sunt de 14 ori mai susceptibili să își piardă locurile de muncă din cauza avansurilor în inteligența artificială, iar aceștia vor trebui să se adapteze la noi roluri în industrii diferite, proces care poate fi provocator, dar care oferă și oportunități de a accesa locuri de muncă mai bine remunerate.
De asemenea, un alt raport al Organizației Internaționale a Muncii (OIM) sugerează că educația și formarea continuă vor fi factori care vor determina succesul acestor tranziții, arătând importanța unui cadru educațional flexibil care să pregătească forța de muncă pentru viitorul digital.
Pe măsură ce discuția se desfășura, nu am putut să nu mă gândesc la toți cei care ascultă acest podcast. Poate că v-ați regăsit în unele dintre întrebările puse sau poate v-ați simțit ca și cum viitorul locului vostru de muncă stă într-o echilibristică fină. La urma urmei, schimbările care se petrec nu sunt niște concepte îndepărtate sau vagi; ele au deja un impact asupra noastră, fie că îl simțim acum, fie că îl vom simți în curând.
Cum vom reacționa la acestea? Cum vom naviga printr-o lume în care tehnologia se atinge cu activitățile umane, uneori ajutând, alteori înlocuind? Poate că, în final, răspunsul nu este în a ne opune schimbărilor, ci în a învăța să trăim cu ele, într-o formă care să ne protejeze esența umană.
Cum putem sprijini angajații în adaptarea la un viitor digital
Pe măsură ce automatizarea și inteligența artificială încep să pătrundă tot mai mult în structura economiei mondiale, o întrebare devine tot mai prezentă: cum putem sprijini angajații să se adapteze la aceste schimbări tehnologice rapide? Este o provocare cu multiple fațete, dar, poate, mai importantă acum decât oricând, pentru a preveni pierderea locurilor de muncă și a proteja echilibrul social.
Așadar, întrebarea nu este doar cum să acceptăm tehnologia, ci cum să învățăm să lucrăm alături de ea, să ne recalificăm pentru roluri care nu pot fi înlocuite de mașini. Companiile și sistemul educațional joacă un rol important în acest proces. Adaptarea la viitorul digital nu înseamnă doar îmbrățișarea unei noi tehnologii, ci și construirea unui cadru în care oamenii să poată evolua alături de aceasta.
Într-o lume unde joburile se schimbă, educația continuă devine o necesitate. Așa cum subliniază cercetările realizate de World Economic Forum în raportul său din 2020, în următorii zece ani, aproximativ 50% dintre angajați vor trebui să învețe noi abilități pentru a-și menține relevanța în piața muncii. Educația nu mai este ceva ce se întâmplă doar în primii ani din viață, ci devine un proces continuu, de-a lungul întregii cariere.
Există însă o provocare: sistemul educațional nu este mereu structurat pentru a răspunde acestei nevoi de învățare continuă. În multe locuri, curricula sunt rigide și nu evoluează la fel de repede ca tehnologia. În schimb, companiile trebuie să devină parteneri educaționali – să ofere nu doar salarii și beneficii, ci și oportunități constante de învățare. Acesta este un proces care, dacă este bine gestionat, poate aduce mai multe avantaje decât costuri. Programele de formare și recalificare profesională vor fi, probabil, cele care vor face diferența între o forță de muncă modernă, adaptabilă și una care se va lupta cu procesul automatizării.
În timp ce multe industrii se vor schimba din temelii, nu toate locurile de muncă vor dispărea. Locurile de muncă care nu pot fi automatizate, cele care necesită creativitate, empatie și gândire strategică, vor rămâne, iar angajații trebuie să învețe cum să își adapteze abilitățile pentru a se încadra în acest peisaj nou. Iar a învăța să înveți este, poate, cea mai importantă abilitate pe care un angajat o poate dezvolta.
Acesta este un punct pe care Cal Newport, autorul cărții „Deep Work”, îl subliniază: capacitatea de a lucra profund, fără distrageri, va deveni din ce în ce mai apreciată în viitorul muncii. Newport sugerează că, în loc să ne concentrăm pe învățarea unor abilități specifice care se pot schimba rapid, ar trebui să învățăm moduri noi de a învăța și să ne concentrăm pe îmbunătățirea abilităților cognitive.
Un exemplu poate fi observat în modul în care companiile din sectorul tehnologic se adaptează la aceste provocări. Unele dintre cele mai mari companii de tehnologie, cum ar fi Google și Amazon, au creat academii interne care ajută angajații să se recalifice pentru diverse roluri în cadrul companiei. În aceste academii, angajații sunt învățați abilități tehnice, dar sunt și încurajați să adopte o mentalitate de învățare continuă.
Angajatorii au un rol important aici, nu doar în oferirea unor programe de învățare continuă, dar și în crearea unui mediu care să sprijine acest proces. Liderii din cadrul organizațiilor trebuie să adopte o abordare proactivă, să înțeleagă că încurajarea învățării nu este doar despre a da angajaților o oportunitate de a învăța noi abilități, dar și despre a crea un spațiu sigur pentru experimente și greșeli. În această eră a schimbărilor rapide, greșelile nu sunt un semn de eșec, ci o parte integrantă a procesului de învățare.
Un alt exemplu poate fi observat în cazul IBM, care a început să investească masiv în formarea angajaților săi pentru a răspunde cerințelor pieței digitale. Prin programele sale de recalificare, IBM a demonstrat că este posibil să îți transformi angajații dintr-un job redundant într-unul cu potențial, atâta timp cât le oferi resursele necesare. Compania a investit, de asemenea, în platforme online de educație care ajută angajații să învețe în ritmul lor, fără presiunea unor cursuri formale.
Chiar și cu sprijinul organizațiilor și educației continue, există provocări semnificative. Piața muncii este extrem de diversă, iar nu toți angajații au aceleași resurse sau acces la oportunități de recalificare. În plus, nu toate companiile vor avea aceeași abordare în ceea ce privește educația și formarea angajaților. Unele industrii vor beneficia mult mai mult decât altele de aceste schimbări.
Totuși, dacă vrem să creăm o societate echitabilă, trebuie să lucrăm împreună pentru a face aceste oportunități accesibile tuturor. În timp ce unele locuri de muncă vor fi mai ușor de înlocuit de mașini, altele vor deveni mai valoroase, iar ceea ce trebuie să facem este să ne asigurăm că avem instrumentele necesare pentru a naviga aceste schimbări.
Concluzii
În final, nu există un răspuns simplu la întrebarea cum putem sprijini angajații în adaptarea la viitorul digital. Dacă reușim să facem aceste tranziții într-un mod echilibrat, putem construi o forță de muncă mai puternică, mai adaptabilă și mai pregătită pentru ceea ce urmează. Tehnologia poate fi un aliat, dacă oamenii sunt pregătiți să o folosească în mod adaptabil.
Resurse suplimentare
- Jobs lost, jobs gained: What the future of work will mean for jobs, skills, and wages
- Low-wage earners are 14 times more likely to lose jobs to AI, report finds