Felul în care economisim se schimbă atunci când avem mai multă libertate asupra banilor pe care îi punem deoparte. O parte dintre oameni ezită să aleagă un depozit pe termen lung tocmai fiindcă viața rămâne greu de anticipat: apare o cheltuială, se schimbă o situație personală sau avem nevoie de acces la o parte din bani mai devreme decât estimasem.
De aici pornește conversația cu Loredana Vătăvoiu și Georgian Stoica, de la o întrebare foarte practică: cum construiești un produs de economisire care ține cont de felul în care oamenii își folosesc banii în viața de zi cu zi?

Loredana Vătăvoiu conduce departamentul de marketing și coordonează campaniile comerciale ale Libra Internet Bank. Georgian Stoica face parte din echipa băncii din 2006 și a trecut prin roluri de analist financiar, manager de proiect și coordonator al activităților de procesare și control. Din 2011 conduce Divizia Managementul Calității Proceselor și coordonează proiecte interdepartamentale. Experiențele lor se întâlnesc într-o conversație despre economisire, tehnologie, dezvoltarea produselor și felul în care feedbackul clienților ajunge să schimbe ceea ce construiește o organizație.
Punctul de plecare este „Depozitul la Nevoie se Cunoaște”, o soluție prin care clienții își pot constitui depozite pe perioade mai lungi și pot retrage bani atunci când au nevoie, păstrând dobânda pentru perioada în care banii au rămas în depozit. Ideea a apărut într-o perioadă în care comportamentul financiar al românilor trecea prin schimbări vizibile. În 2020 crescuse numărul celor care economiseau lunar, iar restrângerea anumitor categorii de cheltuieli lăsase mai mulți bani disponibili pentru economisire.
„Sunt cei care până acum nu constituiau un depozit, deoarece aveau întrebarea aceasta pe buze. Dacă o să am nevoie de bani, nu vreau să-i blochez. Cine știe ce mi se întâmplă și o să pierd dobânda. Adică tot felul de astfel de situații.”
O parte interesantă a discuției este povestea din spatele produsului. Echipa a pornit cu mai multe funcționalități: mutarea banilor între depozite, schimbarea valutei, retragerea banilor pentru plăți. Pe măsură ce ideile s-au adunat, produsul devenea tot mai complicat. Echipa a revenit atunci la problema de la care pornise și a păstrat o singură funcționalitate: posibilitatea de a retrage bani din depozit păstrând dobânda acumulată.
Procesul spune ceva și despre felul în care o idee ajunge produs. Libra lucrează în Agile și Scrum din 2011, iar Georgian explică de ce lansarea unei versiuni care ajunge repede la clienți ajută echipa să învețe din utilizarea reală și să facă ajustări pe parcurs.
„În Libra, din 2011 lucrăm în Agile, implementăm proiecte în metodologie Scrum. Avantajul principal al acestei metodologii este că te ajută să lansezi rapid în piață produse pentru a putea testa, pentru a putea capta feedback-ul clientului, pentru a putea ajusta produsul în timp, astfel încât să oferi rapid cel mai bun produs pentru client.”
În spatele unei funcționalități care ajunge să pară simplă pentru utilizator se află multă muncă de echipă. În prima perioadă a proiectului, oamenii implicați ajungeau să se întâlnească și de cinci ori pe săptămână. Fiecare revenea cu idei, variante și soluții tehnice. Produsul a fost dezvoltat integral intern, iar aproximativ 10% dintre angajații Libra lucrau în IT la momentul conversației. Proximitatea dintre oamenii care dezvoltă produsul și cei care cunosc clienții permite scurtarea drumului dintre o problemă observată și o soluție care ajunge în aplicație.
Discuția ajunge astfel dincolo de un produs bancar. Este și despre tentația de a adăuga funcții atunci când construim ceva și despre valoarea simplificării după ce înțelegem mai bine problema. Uneori, procesul începe cu multe idei pe masă și continuă prin eliminarea celor care complică inutil experiența utilizatorului.
Pentru client, rezultatul acestui proces este foarte simplu. Un utilizator nou își poate descărca aplicația, își poate deschide contul online și își poate constitui depozitul în câteva minute. Pentru un client existent, depozitele sunt disponibile în modulul de economisire, iar retragerea presupune alegerea depozitului și a sumei.
Conversația revine spre final la comportamentul nostru față de bani. Posibilitatea de a avea acces la economii reduce o parte din reținerea pe care o avem atunci când ne gândim să blocăm banii pentru o perioadă lungă. Economisirea devine astfel și un exercițiu de organizare financiară, pe care îl putem integra treptat în felul în care ne administrăm veniturile.
„Încurajez toți ascultătorii tăi și pe toți, și pe toți românii, de fapt, să se economisească sau să constituie un depozit sau mai multe, pentru că e un proces care ne și învață, ne și dezvoltă alte perspective.”
În zona cărților, conversația se leagă firesc de „The Psychology of Money”, de Morgan Housel, o lectură despre relația dintre comportament și deciziile financiare. Cartea completează tema episodului printr-o perspectivă asupra felului în care experiențele personale, incertitudinea și obiceiurile influențează modul în care folosim și păstrăm banii.
Este un episod despre economisire văzută din perspectiva vieții reale și despre felul în care produsele financiare evoluează odată cu comportamentul oamenilor. Vorbim despre ce se întâmplă în spatele unei aplicații aparent simple, despre feedback, colaborarea dintre departamente și despre procesul prin care o idee inițial complicată ajunge la o soluție ușor de folosit.
Ideile principale
- Flexibilitatea te ajută să economisești mai ușor. Când pui bani deoparte, una dintre rețineri vine din teama că vei avea nevoie de ei înainte de termen. Dacă ai posibilitatea să retragi o parte din bani atunci când apare o situație neprevăzută și să păstrezi dobânda acumulată, decizia de a economisi devine mai ușoară. Ai libertatea să alegi perioade mai lungi și să păstrezi accesul la banii tăi atunci când situația o cere.
- Pornește de la problema reală a celui pentru care construiești. Când dezvolți un produs sau un serviciu, poți genera foarte multe funcționalități care par utile. Pe parcurs, complexitatea crește și experiența celui care îl folosește devine mai dificilă. O întrebare bună este ce problemă încearcă omul să rezolve. Uneori, o singură funcționalitate bine aleasă valorează mai mult decât o aplicație încărcată cu numeroase opțiuni.
- Lansează suficient de repede încât să poți învăța din feedback. Un proiect construit mult timp în interiorul organizației riscă să ajungă pe piață într-o formă care răspunde unor presupuneri vechi. O abordare Agile îți permite să lansezi mai repede, să observi cum folosesc oamenii produsul și să faci ajustări pe parcurs. Feedbackul primit după lansare îți oferă informații pe care discuțiile interne le pot anticipa doar parțial.
- Produsele simple cer multă muncă în spate. Ceea ce utilizatorul rezolvă în câteva minute poate fi rezultatul multor întâlniri și variante testate de echipă. Colaborarea dintre programatori, oameni de marketing, analiști și colegii care cunosc produsul ajută ideile să fie privite din perspective diferite. Când fiecare înțelege problema și contribuie la soluție, procesul de dezvoltare devine mai apropiat de nevoile reale ale utilizatorului.
- Obiceiul de a economisi îți oferă mai multă libertate financiară. A pune periodic deoparte o parte din venit îți construiește în timp o rezervă pentru situații neprevăzute și pentru cheltuieli viitoare. Perioadele de incertitudine pot schimba felul în care privești consumul și economisirea. Când economisirea devine un obicei recurent, începi să îți organizezi diferit veniturile și să ai mai multe opțiuni atunci când apare o schimbare.
Resurse & linkuri
- Website Depozitul la nevoie se cunoaște