Un plan de investiții începe cu întrebarea: când vei avea nevoie de banii aceștia? De răspuns depind alegerile pe care le faci astăzi și felul în care vei trece prin anii în care valoarea portofoliului scade. În acest episod, pornim de la o situație propusă de ascultători: cineva are o sumă pusă deoparte și vrea să o investească pe termen lung. Urmărim ce decizii are de luat, de la primele întrebări până la administrarea portofoliului peste câțiva ani.
Invitatul meu este Sorin Scorțan, fondatorul BiblioInvest. Investește la bursă de peste douăzeci de ani, scrie despre investiții și lucrează cu oameni care vor să își facă un plan. Experiența lui se vede în felul în care revine mereu la viața celui care investește. Contează ce cheltuieli are, cât de stabile îi sunt veniturile și ce ar face dacă ar avea nevoie de bani exact într-o perioadă în care piața scade.
Vorbim mai întâi despre diferența dintre a putea suporta o pierdere temporară și a crede, într-o zi liniștită, că o vei suporta. Sorin propune să pornești de la un plan scris, chiar și pe o singură pagină. Acolo îți notezi obiectivul, perioada pentru care investești și ce vei face cu banii la final. Discutăm și despre fondul de siguranță: rezerva din care poți acoperi o cheltuială neașteptată, astfel încât o problemă personală să nu te oblige să vinzi investiții într-un moment prost.
„Un plan de investiții poate fi un document scris cât de simplu și o pagină A4 scrisă cu pix pe hârtie, dacă nu avem alte mijloace mai sofisticate, în care să ne stabilim ce dorim să facem cu acești bani și când.”
Sorin Scorțan
De aici ajungem la o întrebare pe care o primesc deseori: investești suma de la început sau o împarți în tranșe? Sorin explică ce arată calculele pentru fiecare variantă și cât poate cântări reacția ta la prima scădere serioasă. Dacă alegi să intri treptat, ai nevoie de o regulă pe care să o poți urma și în lunile în care știrile îți dau motive să amâni. Discuția merge apoi spre banii care așteaptă să fie investiți și spre rolul pe care îl pot avea depozitele sau titlurile de stat.
Trecem și prin felul în care poate fi alcătuit un portofoliu. Sorin explică diferența dintre acțiuni și instrumentele cu venit fix, apoi arată cum un ETF care urmărește piața globală poate cuprinde companii din țări și sectoare diferite. Vorbim despre expunerea pe România, despre acțiunile individuale și despre munca necesară pentru a alege companii pe cont propriu. Numărul investițiilor din portofoliu spune prea puțin, dacă aceleași companii se regăsesc în mai multe dintre ele.
„Deci, în ziua de astăzi se poate relativ simplu, printr-un singur instrument, să am o expunere globală și să pot să merg cu toată piața globală.”
Sorin Scorțan
Alegerea brokerului și a ETF-urilor aduce alte lucruri de verificat. Discutăm despre costuri, schimb valutar, fonduri care reinvestesc dividendele și fonduri care le distribuie. Sorin arată cum pot fi comparate două ETF-uri care urmăresc același indice și de ce merită să te gândești la impozite înainte să începi să cumperi și să vinzi. Sunt detalii care pot părea mărunte la început și care influențează cât timp vei petrece, mai târziu, administrând portofoliul.
Spre final, vorbim despre răbdare. Despre tentația de a aștepta momentul perfect, de a cumpăra ce a crescut deja sau de a schimba planul la fiecare fluctuație. Un portofoliu are nevoie de atenție din când în când. Sorin explică în ce situații poți rebalansa investițiile și de ce verificarea lor în fiecare zi îți poate face deciziile mai grele.
„Una e să luăm la cunoștință, alta e să reacționăm emoțional cu banii din portofoliu.”
Sorin Scorțan
Dacă vrei să citești mai mult după episod, Psihologia banilor, de Morgan Housel, este o carte care se potrivește cu partea discuției despre răbdare și comportament. Poți începe însă chiar cu întrebarea din primele minute ale conversației: pentru ce investești și cât timp le poți lăsa acolo?
Ideile principale
- Începe cu ce vrei să faci cu banii. Înainte să alegi un broker sau un ETF, stabilește când vei avea nevoie de suma investită și ce vrei să obții cu ea. Pune planul în scris, chiar dacă încape pe o pagină. Îți va fi mai ușor să revii la el când apar scăderi sau investiții care îți atrag atenția.
- Păstrează o rezervă pentru cheltuieli neprevăzute. Dacă ai nevoie de bani într-o perioadă în care bursa scade, poți ajunge să vinzi în pierdere. Gândește-te câte luni ai putea acoperi din economiile tale și cât de stabile îți sunt veniturile. Rezerva îți dă timp să treci printr-o problemă personală fără să schimbi planul de investiții.
- Alege o intrare în piață pe care o poți duce. Investirea întregii sume de la început îți oferă mai mult timp în piață. Împărțirea ei în tranșe poate fi mai ușor de suportat dacă ești la început și apare o scădere. Dacă alegi tranșele, stabilește dinainte sumele și datele. Altfel, fiecare lună poate aduce un nou motiv să amâni.
- Poți diversifica și cu puține instrumente. Un ETF care urmărește piața globală îți poate oferi expunere la mii de companii din mai multe țări și sectoare. Verifică ce conține fiecare investiție înainte să adaugi alta. Două ETF-uri diferite pot deține multe dintre aceleași companii, iar numărul mai mare de instrumente poate însemna mai mult de administrat.
- Lasă planului timp să funcționeze. Verifică portofoliul la intervale care te ajută să iei decizii, fără să reacționezi la fiecare variație zilnică. Dacă ai mai multe investiții, poți analiza periodic dacă proporțiile lor mai corespund planului. Când piața scade, revino la motivul pentru care ai investit și la perioada pe care ți-ai propus-o.