Photoreading: Cum Să Înveți de X Ori Mai Repede?

Felul în care învățăm depinde mult de felul în care ne folosim atenția și de ceea ce credem că suntem capabili să facem cu mintea noastră. Citim, memorăm, încercăm să înțelegem informații noi și repetăm metode învățate cu ani în urmă. Conversația cu Connie Larkin pornește de aici și ajunge la o temă mai largă: cât din capacitatea noastră de a învăța folosim în mod obișnuit și ce se schimbă atunci când începem să privim procesul de învățare dintr-o altă perspectivă.

Connie vorbește despre PhotoReading, citire rapidă, atenție, memorie și starea de flux. Explică felul în care vede relația dintre privirea periferică și procesarea informației și descrie câteva dintre tehnicile pe care le predă în cursurile sale. O parte interesantă a conversației este diferența pe care o face între simpla parcurgere a unui text și lucrul cu o intenție stabilită înainte de lectură: ce vrem să aflăm, ce informație căutăm și ce vrem să facem mai departe cu ea.

Connie Larkin are în spate o experiență profesională neobișnuit de variată. S-a născut în România, a locuit în mai multe țări și s-a întors aici în 1990. A lucrat în mai multe domenii, a construit companii, iar în 2004 și-a vândut afacerile și și-a concentrat activitatea asupra educației. Este instructor PhotoReading acreditat de Learning Strategies din Minneapolis și lucrează în zona educației ontologice. În perioada înregistrării episodului era implicată inclusiv în proiecte desfășurate în două gimnazii din București, unde lucra cu profesori, părinți și copii. Este și autoare, iar în conversație vorbește despre o carte în care a adunat peste 30 de ani de experiență în educație ontologică.

Unul dintre subiectele cărora le acordăm mai mult spațiu este PhotoReading. Connie descrie metoda ca pe o formă de „fotografiere mentală” și explică rolul pe care îl atribuie privirii periferice. După parcurgerea cărții urmează etape prin care informația relevantă pentru obiectivul cititorului este căutată și activată.

„După aceea, prin doi pași care urmează se cheamă postvizualizare și activare. Scoți de acolo din carte de unde ai downloadat, scoți informația care este relevantă pentru intenția pe care ți-ai făcut-o în momentul în care te-ai apucat să lucrezi cu cartea.”

Connie Larkin

Discutăm apoi despre citirea rapidă și despre câteva obiceiuri care influențează viteza cu care parcurgem un text. Connie explică, de exemplu, cum poate fi folosit degetul sau un pix pentru ghidarea privirii și vorbește despre partea superioară a literelor alfabetului latin. Sunt tehnici ușor de testat chiar în timp ce citești o carte.

„Unul dintre lucrurile pe care trebuie să le știi este că în alfabetul latin, de pildă, dacă te uiți doar pe partea superioară a unui rând, poți să citești la fel de bine ca și cum ai vedea rând întreg. Deci, dacă tu pui un semn de carte pe un rând scris de scris, acoperi partea inferioară și lași doar partea superioară. Ai să poți să observi, ai să observi că poți să citești la fel de bine.”

Connie Larkin

De aici ajungem la starea în care citim. Connie o numește „starea mentală ideală” și o apropie de ceea ce cunoaștem drept flow: momentul în care atenția rămâne absorbită de activitatea pe care o facem. Experiența este familiară oricui a început cândva o carte și a descoperit, după o vreme, că timpul a trecut aproape neobservat.

„Este starea pe care o ai când ești absorbit de citit. Normal că ești mult mai eficient când ești absorbit de citit.”

Connie Larkin

Dincolo de tehnicile prezentate, episodul deschide o discuție utilă despre relația noastră cu informația. Avem acces la mai multe cărți, articole, cursuri și materiale decât reușim să parcurgem. În contextul acesta, viteza este doar una dintre variabile. Contează și capacitatea de a decide ce căutăm într-un material și de a rămâne suficient de atenți pentru a lucra cu informația găsită.

Conversația atinge și educația într-un cadru mai larg. Pentru Connie, acesta este domeniul spre care și-a orientat o mare parte din activitatea ultimelor decenii. Experiența ei traversează antreprenoriatul, educația adulților și lucrul cu școli, iar firul care le leagă este interesul pentru felul în care oamenii învață și își folosesc propriile capacități.

Pentru cei interesați de tema stării de flow discutată în episod, o lectură care completează conversația este „Flow: The Psychology of Optimal Experience”, de Mihaly Csikszentmihalyi. Cartea explorează tocmai acele perioade de absorbție într-o activitate în care atenția este concentrată și experiența timpului se schimbă. Este o continuare firească pentru una dintre ideile discutate spre finalul conversației cu Connie Larkin.

Ideile principale

1. Învață pornind de la o intenție. Când începi o carte sau studiezi un subiect, stabilește ce vrei să obții din acel material. O intenție formulată înainte de lectură te ajută să selectezi informația relevantă și să lucrezi mai eficient cu ea. În loc să tratezi fiecare pagină cu aceeași atenție, urmărești ideile care răspund obiectivului pe care ți l-ai stabilit.
2. Avem capacități pe care le folosim mai puțin decât am putea. Felul în care privim, citim și procesăm informația include procese conștiente și procese care se petrec în fundal. Privirea periferică este un exemplu discutat în conversație. Ideea aplicabilă este să rămâi curios față de propriile mecanisme de învățare și să experimentezi metode diferite, în loc să presupui că felul în care ai învățat până acum este singura variantă disponibilă.
3. Starea în care înveți influențează rezultatul. Când ești absorbit de ceea ce citești, atenția rămâne asupra materialului, iar procesul devine mai fluid. Este starea apropiată de flow, în care activitatea îți ocupă întreaga atenție. Poți crea condiții care favorizează această stare: alegi un interval dedicat lecturii, reduci întreruperile și intri în activitate cu un obiectiv stabilit dinainte.
4. Felul în care citești poate fi antrenat. Viteza de lectură este influențată de obiceiuri formate în timp. Urmărirea rândului cu degetul sau cu un pix, folosirea diferită a privirii și reducerea subvocalizării sunt tehnici discutate în conversație. Merită să le testezi și să observi ce funcționează pentru tine. Cititul este o abilitate care poate evolua prin practică și prin atenție acordată procesului.
5. Experimentează înainte să respingi o metodă neobișnuită. O idee care pare străină de felul în care ai lucrat până acum merită uneori testată înainte de a trage o concluzie. Poți aborda experimentul cu o întrebare simplă: ce se întâmplă dacă aplic metoda și urmăresc rezultatele? În felul acesta îți formezi propria evaluare pe baza experienței și păstrezi metodele care te ajută efectiv să înveți mai bine.