În acest episod am avut ocazia să povestim cu Oana Costin, o persoană cu experiență în imobiliare, care a trecut prin etapele pieței, de la începuturi dificile până la înțelegerea a ceea ce funcționează în acest domeniu. Oana nu se consideră o autoritate, doar are o perspectivă despre cum se poate construi un business imobiliar sustenabil, bazat pe experiențele pe care le-a acumulat.
Am discutat despre cum arată piața imobiliară în prezent, care sunt pașii necesari pentru a începe în acest domeniu și ce capcane pot apărea. Oana ne-a explicat ce presupune să fii agent imobiliar, ce înseamnă să lucrezi independent versus într-o agenție, și cum au evoluat marketingul și promovarea în imobiliare, de la anunțuri în ziare până la Tik Tok și folosirea rețelelor sociale.
Am discutat și despre diferențele dintre agenții independenți și agențiile imobiliare, despre cum se calculează comisioanele și care este potențialul financiar al agenților. Am abordat și câteva idei legate de mindset-ul necesar pentru a reuși în acest domeniu, dar și despre unele mituri care circulă în jurul profesiei de agent imobiliar.
De ce eșuează start-up-urile și ce putem învăța din greșelile altora?
Majoritatea start-up-urilor eșuează, cel puțin așa ne spun statisticile. Cauzele sunt diverse, dar sunt adesea aceleași, indiferent de industrie sau de mărimea afacerii. Antreprenorii pornesc cu entuziasm, dar se lovesc de realitățile pieței, de lipsa unei planificări bune și de gestionarea greșită a resurselor. Multe dintre aceste afaceri nu reușesc pentru că nu înțeleg corect ce presupune cu adevărat să construiești o afacere durabilă.
Însă, eșecurile nu sunt întotdeauna finale. Dacă învățăm din greșelile altora, putem evita capcanele care au dus la falimentul multor start-up-uri și putem construi afaceri care, chiar dacă nu vor atinge celebritatea, vor avea șanse mai mari să supraviețuiască și să se dezvolte.
Una dintre cele mai frecvente cauze ale eșecului este lipsa unui plan de afaceri realist. Mulți antreprenori pornesc cu o idee bună, dar fără să își construiască o bază solidă. Acest tip de improvizație poate funcționa uneori, dar pe măsură ce afacerea crește, lipsa unui plan începe să își arate colții. Este bine să știm unde vrem să ajungem și ce pași am putea să facem pentru a ajunge acolo.
Planificarea nu înseamnă doar stabilirea unui obiectiv final, ci și identificarea unor resurse necesare, gestionarea riscurilor și adaptarea constantă la noile provocări ale pieței. De exemplu, în cazul companiei Theranos, care a început cu o promisiune fascinantă în domeniul sănătății, planificarea proastă și lipsa unei strategii au dus la prăbușirea afacerii. Fondatoarea, Elizabeth Holmes, s-a concentrat prea mult pe viziunea idealizată a afacerii, ignorând semnalele de alarmă legate de realitatea tehnologică și problemele financiare ale proiectului.
Un alt motiv pentru care start-up-urile eșuează este gestionarea greșită a resurselor. În multe cazuri, antreprenorii se confruntă cu o lipsă de capital, timp sau oameni, dar de cele mai multe ori, problema nu este lipsa resurselor, ci modul în care sunt gestionate acestea. Această capcană se manifestă adesea printr-o utilizare nepotrivită a capitalului sau printr-o scădere a productivității datorată unei echipe nepregătite sau slab organizate.
De exemplu, WeWork, care la un moment dat părea că va revoluționa spațiile de coworking și birouri, a ajuns într-o situație dificilă tocmai din cauza cheltuielilor exagerate și a unei expansiuni haotice, care nu s-a bazat pe o analiză realistă a pieței. Conducerea a ignorat semnalele că expansiunea rapidă putea duce la colaps, iar acest lucru a fost evident atunci când investițiile masive s-au lovit de o realitate mai puțin strălucitoare. Astfel, nu e destul să ai o idee bună; trebuie să înțelegi cum să folosești resursele pentru a o aduce la viață, fără a exagera sau a risca prea mult.
Necunoașterea pieței este, de asemenea, o capcană des întâlnită, deși adesea subestimată. Fiecare industrie are propriile sale particularități, iar înțelegerea nevoilor reale ale consumatorilor este esențială pentru succes. Uneori, antreprenorii sunt atât de încrezători în produsul lor încât nu iau în considerare feedback-ul pieței. Această formă de orbire poate duce la pierderi considerabile, mai ales în condițiile în care concurența este mare și piața evoluează rapid.
Zappos, cunoscută pentru modul în care a schimbat industria încălțămintei, a reușit tocmai pentru că a ascultat constant nevoile clienților și a ajustat produsele și serviciile în funcție de preferințele acestora. În schimb, alte companii care nu au reușit să facă acest lucru, chiar dacă aveau un produs de calitate, s-au lovit de piedici mari și au fost nevoite să renunțe.
În plus, fricile antreprenorilor joacă un rol semnificativ în deciziile greșite. Frica de eșec, frica de a nu fi suficient de bun sau de a nu înțelege complet cerințele pieței poate duce la alegeri greșite, din dorința de a evita riscurile. Cu toate acestea, riscurile calculate fac parte din orice business, iar ignorarea lor poate însemna stagnare.
O altă lecție pe care o putem învăța este că, în ciuda eșecurilor, adaptabilitatea este ceea ce face diferența între un eșec temporar și o prăbușire totală. Start-up-urile care reușesc sunt cele care se pot ajusta rapid atunci când piața se schimbă sau când fac o greșeală. Un exemplu relevant în acest sens este Slack, care inițial a fost creat ca un joc online, dar, datorită flexibilității echipei și înțelegerii pieței, a evoluat într-un instrument de comunicare pentru afaceri, transformându-se într-un succes internațional.
Nu există un anume factor care garantează succesul sau care explică eșecul unui start-up. A învăța din greșelile altora este o practică ce ne poate ajuta, dar ceea ce este cu adevărat valoros este să înțelegem cum să evităm astfel de probleme și să folosim experiențele altora ca pe niște lecții, mai degrabă decât ca pe niște avertismente.
Așadar, în loc să privim eșecul ca pe o condamnare, este bine să îl vedem ca pe o oportunitate de a învăța și de a ajusta abordarea. Start-up-urile care își învață lecțiile din greșelile altora și care rămân flexibile în fața schimbărilor sunt cele care au cele mai mari șanse să prospere.