Irina Markovits vorbește despre stil ca despre o formă de educație care începe cu hainele și ajunge la felul în care privim lumea. Consultant de stil, jurnalistă la origine și antreprenoare, Irina lucrează cu femei și bărbați, organizează workshopuri, creează programe online și colaborează cu branduri, magazine și organizații. În această discuție povestește cum a descoperit meseria în Belgia, cum și-a construit businessul în România și cum a învățat să-și schimbe direcția atunci când piața, clienții sau propria energie au început să ceară altceva.
Pentru Irina, consultanța de stil are o componentă educațională aparte. Ea îi ajută pe oameni să-și înțeleagă silueta, să construiască ținute, să folosească accesoriile și să integreze tendințele în garderoba proprie. În același timp, vorbește despre bun gust, despre expoziții, despre cărți și despre felul în care educația estetică se leagă de viața de zi cu zi.
Eu consider așa, cumva între educație estetică, stilistică, vestimentară. Încerc să nu vorbesc doar despre haine, ci și despre ce înseamnă bunul gust sau de ce contează să mergem să vedem o expoziție sau să citim o carte.
Irina Markovits
A ajuns la această profesie după ce a studiat jurnalismul și a locuit o perioadă în Belgia. Acolo a întâlnit o persoană care practica meseria și a descoperit o posibilitate profesională pe care până atunci nu o luase în calcul. Au urmat cursuri la Londra, Viena și Dublin, apoi studii de business și deschiderea propriei activități în România, la începutul anului 2005.
Primele servicii au fost sesiunile individuale de stil personal. Cu timpul, Irina a observat că veniturile unui freelancer rămân legate de numărul de ore disponibile. A început să creeze cursuri, workshopuri și servicii online, iar această transformare a dus-o către un model de lucru mai larg. Programul 60 Days of Styling a apărut dintr-un sondaj prin care a încercat să înțeleagă ce le lipsește femeilor în relația cu garderoba lor. Soluția propusă este una simplă: o recomandare de ținută trimisă zilnic, timp de două luni, pe care fiecare participantă o poate recrea folosind hainele pe care le are deja.
În discuție, Irina vorbește și despre adaptarea la piața locală. A descoperit că recomandările personale, strategie frecventă în alte țări, funcționează diferit în România. A învățat să explice meseria, să educe publicul și să construiască treptat încredere în jurul unei profesii care era puțin cunoscută atunci când și-a început activitatea.
Un alt subiect al episodului este pivotarea. Irina își urmărește periodic timpul investit, sursele de venit și zonele în care apar oportunități de creștere. Când sesiunile individuale au început să-i consume resurse fără să aducă rezultate pe măsura efortului, și-a mutat atenția către cursuri, workshopuri și programe online.
Pivotarea, în sensul că de la un punct încolo, oricât de bun ești pe un anumit tip de servicii, trebuie să îți câștigi și o altă piață și trebuie să schimbi puțin centrul de greutate al business-ului.
Irina Markovits
Irina vorbește și despre nevoia de a continua să înveți, mai ales într-o activitate bazată pe relația cu oamenii. Repetarea acelorași informații poate duce la oboseală și la pierderea prospețimii cu care sunt transmise. Pentru ea, dezvoltarea businessului are legătură cu dezvoltarea persoanei care îl conduce.
Pentru că rotești aceleași informații, oricât le personalizezi, oricât le individualizezi, ele ca miez rămân aceleași. Și mie mi se pare important ca și noi, cei care oferim orice tip de servicii, să, continuăm să învățăm, să ne dezvoltăm, pentru că altfel, cum să spun, ok, business-ul poate să crească, dar noi stagnăm și la un moment dat lucrul acesta se va simți.
Irina Markovits
Irina recomandă cartea „Sălbăticie”, de Cheryl Strayed, povestea unei călătorii fizice și interioare prin America. Alegerea se potrivește cu felul în care vorbește despre schimbare: ca despre o perioadă de deplasare, observație și reașezare.
La final, mesajul ei se adresează celor care intră în freelancing sau antreprenoriat. Piața românească are încă multe particularități, iar o profesie nouă cere răbdare, explicații și servicii bine construite. Irina privește această etapă ca pe o perioadă în care se deschid drumuri pentru cei dispuși să lucreze cu perseverență și să învețe din mers.
Ideile principale
- Adaptează-ți businessul la piața în care lucrezi. O strategie preluată din altă țară poate funcționa diferit în România. Observă cum iau oamenii decizii, de unde vin recomandările și ce îi face să aibă încredere. Teoria îți oferă un punct de pornire. Practica locală îți arată cum să îți ajustezi serviciile și comunicarea.
- Învață să pivotezi înainte să rămâi blocat. Urmărește unde îți investești timpul, ce venituri generează fiecare activitate și unde apare cerere. Dacă un serviciu îți consumă resursele fără să îți permită să crești, caută o formă nouă de lucru. Poate fi un curs, un workshop, un program online sau o colaborare.
- Separă veniturile de numărul de ore lucrate. În freelancing, timpul disponibil îți poate limita câștigurile și dezvoltarea. Când lucrezi doar individual cu fiecare client, ajungi să îți ocupi agenda cu activități repetitive. Creează produse și servicii care pot ajunge la mai mulți oameni, păstrând în același timp calitatea muncii tale.
- Continuă să înveți după ce businessul începe să crească. Repetarea acelorași informații poate duce la oboseală și la pierderea entuziasmului. Dezvoltarea profesională îți păstrează curiozitatea și îți schimbă perspectiva asupra muncii. Caută surse noi, urmărește oameni de la care poți învăța și lasă loc pentru idei care îți pot modifica direcția.
- Construiește o profesie prin educarea pieței. Atunci când oamenii nu cunosc un serviciu, au nevoie să înțeleagă ce presupune și cum îi poate ajuta. Explică simplu, oferă exemple și răspunde confuziilor care apar. În timp, această muncă formează încredere și creează loc pentru o categorie profesională nouă.