Oportunitățile devin mai numeroase când începem să privim piața dincolo de granițele țării în care trăim. Tehnologia a făcut lumea suficient de conectată încât o companie pornită din București să lucreze cu organizații din Suedia, Elveția, Germania sau Marea Britanie, iar o carieră începută în România să continue în Statele Unite, Japonia ori alte regiuni ale lumii. Conversația cu Ioan Istrate pornește de aici și ajunge la antreprenoriat, tehnologie, perseverență, alegeri profesionale și felul în care ne construim viața în jurul muncii.
Ioan Istrate este cofondator al Cyborn, o companie de cybersecurity și machine learning pornită în București, cu activitate internațională. Înainte de antreprenoriat, a lucrat în strategie și consultanță, apoi la Deutsche Telekom, iar ulterior s-a mutat în Statele Unite pentru un MBA. A lucrat la XPRIZE, unde a făcut parte dintr-o echipă care dezvolta un concept de robotică, și într-o organizație din domeniul neurochirurgiei, unde contribuia la transformarea cercetării în proiecte comerciale. Experiențele din mai multe țări i-au schimbat perspectiva asupra locului din care construim o carieră sau o companie.
„Nu știu cum să traduc asta într-o lecție, dar ce am învățat e că lumea e cu adevărat interconectată acum, fie că ne place să zicem, fie că nu. Și la toate nivelele, fie că e vorba profesional sau la nivel antreprenorial sau mai ales personal, trăim într-o lume globală și trebuie să punem lucrurile astea în perspectivă.”
Ioan Istrate
Povestea Cyborn arată și felul în care apare uneori o companie. Ideea s-a format în echipă, pornind de la experiența oamenilor implicați, de la evoluția pieței și de la cererea tot mai mare pentru servicii de securitate cibernetică. Compania a avut încă de la început fondatori, investitori și parteneri din mai multe țări. Primele proiecte au avut o componentă internațională, iar orientarea spre piețele externe a venit firesc.
Discuția ajunge apoi la o realitate familiară oricui construiește ceva: planul de pe hârtie întâlnește foarte repede lumea reală. Apar întârzieri, probleme tehnice, schimbări și situații pe care planificarea inițială avea puține șanse să le anticipeze. Experiența schimbă felul în care privim asemenea momente. După ce trecem de câteva ori prin ele, începem să vedem diferența dintre o problemă temporară și una care cere schimbarea direcției.
Pentru Ioan, disconfortul profesional are și o altă funcție. Când ajunge să stăpânească prea bine un mediu, începe să caute următoarea provocare. A făcut asta când a părăsit consultanța și a continuat apoi prin schimbări de țară, industrie și rol profesional. Senzația că încă avem lucruri de învățat devine astfel un indicator al zonei în care merită să continuăm să creștem.
„De altfel, pentru mine e chiar un semn bun dacă mă simt, provocat cumva sau nu știu, dacă simt că nu mă pricep la un anumit lucru, e un semn că poate învăț și poate e un domeniu bun.”
Ioan Istrate
Antreprenoriatul aduce însă și presiune. Perseverența capătă altă greutate când în spatele unei decizii se află salarii, cheltuieli și responsabilitatea unei companii. Ioan amintește o formulare auzită într-un discurs al lui Ashton Kutcher: „good luck looks a lot like hard work”. Ideea lui este că ceea ce numim uneori noroc apare mai des atunci când continuăm suficient de mult încât să întâlnim oportunitățile potrivite.
O parte aparte a conversației este dedicată relației dintre muncă și viața personală. Experiența din Statele Unite și întâlnirile cu antreprenori foarte cunoscuți l-au făcut pe Ioan să observe cât spațiu acordau aceștia familiei, călătoriilor și experiențelor din afara muncii. Cariera rămâne o parte a vieții, iar prioritățile personale influențează felul în care ne organizăm inclusiv profesional.
„Și cred că dacă încep și eu să pun pe primul plan partea personală, am să mă structurez altfel și munca pe care o fac o să fie poate chiar mai eficientă, știind că am ceva pentru care să muncesc.”
Ioan Istrate
Vorbim și despre instrumentele de organizare. Într-o industrie dominată de tehnologie, Ioan preferă o abordare minimalistă: calendarul, e-mailul și uneori pixul și hârtia. La sfârșitul zilei își trimite singur un e-mail cu idei și lucruri de făcut, pe care îl reia dimineața. Pentru gândirea vizuală preferă hârtia, unde leagă ideile prin linii și schițe. E un exemplu bun despre alegerea instrumentelor după felul în care lucrăm, în locul acumulării permanente de aplicații.
Dintre cărțile discutate, Ioan recomandă „AI Superpowers”, de Kai-Fu Lee, o explorare a evoluției inteligenței artificiale și a relației dintre Statele Unite și China în noua economie tehnologică. Pentru o perspectivă complementară asupra construirii unei companii într-o piață aflată în schimbare, merită citită și „The Lean Startup”, de Eric Ries.
Rămâne ideea cu care Ioan încheie conversația: România oferă acces la oameni, tehnologie și piețe care permit construirea unei cariere sau a unei afaceri internaționale. Granițele economice sunt tot mai permeabile. Următorul pas ține de felul în care alegem să ne raportăm la ele și de cât de larg definim piața pe care vrem să jucăm.
Ideile principale
- Gândește dincolo de piața în care te afli acum. Lumea profesională este tot mai conectată, iar locul din care pornești îți limitează mai puțin opțiunile decât în trecut. Poți construi din România o afacere care lucrează cu organizații din alte țări sau o carieră orientată spre piața internațională. Merită să privești oportunitățile dintr-o perspectivă mai largă și să te întrebi unde ar putea ajunge ceea ce construiești.
- Pornește de la experiența oamenilor pe care îi aduci împreună. O idee de afaceri devine mai solidă când se întâlnesc competențele echipei cu o nevoie reală din piață. Uită-te la ceea ce știți deja să faceți bine, la problemele pentru care clienții caută soluții și la direcția în care evoluează industria. Uneori, o companie bună apare din combinația dintre aceste elemente și capacitatea echipei de a lucra împreună.
- Experiența îți schimbă relația cu problemele. Planurile se întâlnesc inevitabil cu întârzieri, schimbări și situații pe care nu le-ai anticipat. După ce treci de mai multe ori prin asemenea momente, începi să vezi mai bine proporțiile lor. O dificultate temporară îți consumă mai puțină energie când ai suficientă experiență încât să o privești în context. Perseverența devine astfel și rezultatul perspectivei acumulate în timp.
- Caută contexte în care mai ai de învățat. Când ajungi să stăpânești foarte bine ceea ce faci, merită să observi dacă ai început să funcționezi prea mult din obișnuință. Sentimentul că încă ai lucruri de descoperit poate indica o zonă bună pentru dezvoltare. Schimbarea unui rol, a unei industrii sau a mediului în care lucrezi te pune din nou în situația de a învăța și de a-ți extinde capacitățile.
- Folosește instrumentele care chiar funcționează pentru tine. Productivitatea nu depinde de numărul aplicațiilor pe care le folosești. Un calendar, un e-mail trimis către tine însuți sau o foaie de hârtie pot fi suficiente. Alege instrumentele după felul în care gândești și lucrezi. Dacă pixul și hârtia te ajută să legi mai bine ideile, simplitatea poate fi o alegere foarte eficientă.