Georgeta Dendrino este un executive coach și consultant cu o vastă experiență în dezvoltarea liderilor și îmbunătățirea performanței în organizații. În prezent, este director general Interact Business Communications și ocupă funcții de conducere non-executive în organizații precum Asociația pentru Valori în Educație și Camera de Comerț și Industrie Franco-Română.
Georgeta și-a dezvoltat cariera la intersecția dintre dezvoltarea profesională, coachingul pentru lideri și strategiile de afaceri, cu studii solide în domenii precum Executive Master in Coaching and Consulting for Change de la INSEAD, Franța, și un Executive MBA la ASEBUSS. A avut ocazia să lucreze cu o gamă variată de lideri și companii, concentrându-se pe consultanță în resurse umane și pe dezvoltarea carierei.
În afara activităților sale profesionale, Georgeta este pasionată de educație, mentorat, și crede în importanța dezvoltării personale și profesionale continue. Este, de asemenea, antreprenoare și scrie, cu o preocupare constantă pentru citit, scris și … parfumuri.
Această combinație de experiență profesională solidă și interese personale variate face ca discuțiile cu ea să fie profunde și captivante.
Am discutat în acest podcast:
- Cum s-au schimbat liderii în ultimii ani? Ce este diferit la cei care au succes acum față de cei din trecut?
- Starea de bine a liderilor și a celor din jurul lor
- Vorbind de viitor, ce le lipsește liderilor din ziua de azi și care sunt calitățile pe care vor trebui să le dezvolte?
- Când avem de-a face cu echipe din mai multe generații – baby boomers, millennials, Gen Z – cum îi facem pe toți să colaboreze eficient?
- Integrare emigranți din culturi diferite în cultura românească
- Ce provocări sunt atunci când încercăm să aliniem generații diferite într-o singură echipă? Sunt perspective complet diferite?
- Noua generație e diferită? Ce așteaptă ei de la liderii lor?
- Dacă ne gândim la Gen Z și millennials, ce ar trebui să facă liderii ca să fie mai relevanți pentru aceste generații?
Ideile principale
- Așteptările asupra liderilor s-au schimbat radical. Rolul lor nu mai este doar operațional, ci include dezvoltare personală, învățare continuă și capacitatea de a rămâne conectați la vremurile în care trăiesc. Oamenii vor lideri atenți la starea lor de bine și la starea echipelor, dar nu conștientizează mereu cât este realist să ceară. Când înțelegi aceste schimbări, devine mai ușor să îți calibrezi pretențiile și să construiești relații profesionale mai sănătoase.
- Colaborarea între generații cere principii simple, nu teorii complicate. Comunicarea directă, exprimarea clară a punctelor de vedere și ascultarea reală devin instrumente de bază într-o lume în care oamenii lucrează remote, hibrid sau doar ocazional împreună. Când eviți presupunerile și creezi un cadru în care fiecare poate vorbi fără teamă, diferențele dintre generații se estompează. Spațiul psihologic sigur devine liantul echipelor diverse.
- Adaptarea este o responsabilitate comună, nu un efort unilateral. Indiferent că este vorba despre generații diferite sau despre persoane venite din alte culturi, integrarea funcționează doar când ambele părți fac un pas înainte. Deschiderea, curiozitatea și disponibilitatea de a înțelege contextul celuilalt sunt elemente esențiale. Când accepți că lumea se schimbă și că diversitatea devine normă, începi să vezi integrarea ca pe o abilitate necesară, nu ca pe un inconvenient.
- Noile generații nu mai rămân într-un job fără sens. Au nevoie de un venit corect, de respect și de sentimentul că părerea lor contează. Învățarea și dezvoltarea sunt importante, dar nu pot compensa lipsa echității sau a atenției reale. Când creezi un mediu în care oamenii tineri sunt văzuți și ascultați, loialitatea apare natural, chiar dacă nu se manifestă identic cu generațiile anterioare.
- Liderii relevanți sunt cei care se dezvață înainte să învețe. Ce a funcționat acum douăzeci de ani nu mai funcționează astăzi și nu te mai poate susține în rolurile actuale. Când accepți că expertiza ta nu este suficientă, apare spațiul pentru curiozitate și deschidere. Relația cu generațiile tinere devine mai ușoară când renunți la poziția de „eu știu mai bine” și te pui în postura celui care încă învață. Asta creează puntea dintre autoritate și relevanță.