Felul în care ne distribuim atenția ajunge să influențeze starea în care trăim și lucrurile pe care reușim să le construim în timp. Când petrecem ore urmărind știri, conflicte și evenimente asupra cărora avem foarte puțină influență, consumăm resurse pe care le-am putea îndrepta spre propria viață. De aici pornește conversația cu Eugen Popa despre informație, frică, reacțiile noastre în perioade tensionate și despre locul în care alegem să punem energia de care dispunem.
Eugen Popa lucrează în zona dezvoltării personale și este fondatorul platformei Puterea Minții, o bibliotecă online cu programe dedicate publicului larg și specialiștilor din psihologie, terapie și coaching. În ultimii ani a susținut cursuri în România, Statele Unite, Brazilia și Asia și a lucrat cu traineri din mai multe țări. Discuția pornește de la proiectele dezvoltate între timp, pentru a ajunge repede la o întrebare mai apropiată de viața de zi cu zi: cum ne păstrăm echilibrul într-o perioadă în care atenția ne este solicitată permanent?
O parte a conversației este despre relația noastră cu știrile. Eugen vorbește despre tendința creierului de a reacționa mai repede la informațiile negative și despre felul în care mecanisme vechi, utile supraviețuirii, continuă să ne modeleze atenția. O veste amenințătoare ne atrage repede. Repetată suficient, ajunge să ocupe o parte tot mai mare din spațiul nostru mental.
De aici apare o alegere foarte practică: câtă informație lăsăm să intre în fiecare zi. Eugen spune că a renunțat la televizor și urmărește foarte rar știrile. Când fluxul informațional începe să ne destabilizeze, recomandarea lui este simplă:
„Deci cea mai simplă variantă, dacă simți că e o chestie, cum să zic, e o chestie de bun simț. Păi dacă simți că nu mai poți, oprește-te, frate. Deci, dacă simți că ești prea bombardat de aceste informații și știri, păi turn off.”
Eugen Popa
Reducerea fluxului rezolvă o parte din problemă. Următorul pas este felul în care evaluăm ceea ce ajunge totuși la noi. Discuția merge spre verificarea surselor, felul în care sunt prezentate statisticile și diferența pe care o produce formularea aceleiași informații. Un procent de succes și un procent de eșec pot descrie matematic aceeași situație și pot genera reacții foarte diferite. În zona asta apare și cartea „Factfulness”, de Hans Rosling, menționată în conversație, o lectură potrivită pentru ideea de a privi datele într-un context mai larg și de a verifica imaginea pe care ne-o construim despre lume.
„Hai să vedem care e sursa, care este sursa știrii. Pentru că mai nou, orice în ghilimele influencer vine cu câte o idee și spune: «Mamă, dacă a zis ăla, înseamnă că e adevărat», știi? nu verifică sursa informației.”
Eugen Popa
Conversația se mută apoi de la informația din exterior spre reacția corpului. Într-o situație care ne sperie, Eugen recomandă să reducem stimulii, să respirăm abdominal și să lăsăm organismului câteva momente pentru a ieși din starea de alarmă. Vorbește despre reacția de luptă sau fugă și despre dificultatea de a gândi coerent atunci când corpul interpretează situația drept amenințare imediată. Respirația și zâmbetul sunt prezentate ca instrumente pe care le putem folosi chiar în momentul respectiv.
Cea mai interesantă parte a episodului apare însă spre final, odată cu ideea de „locus of control”. Întrebarea devine: unde credem că se află controlul asupra vieții noastre? Dacă atenția rămâne permanent la guvern, vreme, știri, conflicte sau comportamentul altora, centrul de greutate al vieții ajunge în exterior. Eugen propune să mutăm o parte mai mare din atenție spre ceea ce facem noi și spre proiectele asupra cărora avem influență.
„Locusul de control practic înseamnă hai să mă uit mai puțin la vecini, să mă uit mai puțin în curtea celuilalt, să mă uit mai puțin la ce face sau nu face altul și să văd ce pot să fac eu. Pentru că cel mai dificil lucru este să creezi ceva. Cel mai simplu lucru este să critici ceva creat de altcineva.”
Eugen Popa
Aici discuția capătă și o dimensiune antreprenorială. Timpul petrecut comentând ceea ce fac ceilalți are un cost de oportunitate. Aceleași ore pot merge către un proiect, o afacere, educație sau o abilitate care se dezvoltă în ani. Privită pe termen lung, diferența se acumulează. După cinci sau zece ani, proiectele la care am lucrat rămân în viața noastră într-o formă vizibilă.
Ideea se apropie de perspectiva lui Stephen Covey din „Cele 7 Deprinderi ale Persoanelor Eficace”, în special de distincția dintre cercul preocupărilor și cercul influenței. Putem avea opinii despre aproape orice se întâmplă în jurul nostru. Energia disponibilă într-o zi rămâne limitată, iar felul în care o distribuim devine o alegere repetată.
Episodul ajunge astfel de la zgomotul informațional la o întrebare foarte personală: ce facem cu atenția noastră după ce închidem ecranul? Putem verifica mai atent informația care ajunge la noi, putem reduce expunerea care ne ține permanent în tensiune și putem reveni la lucrurile asupra cărora avem influență. În timp, diferența se vede în ceea ce am construit și în felul în care ne-am trăit anii.
Ideile principale
- Atenția proprie are nevoie de limitări. Fluxul continuu de știri și informații negative îți poate menține mintea într-o stare de tensiune. Creierul reacționează rapid la amenințări, iar mediul informațional exploatează această tendință prin subiecte care atrag atenția. Când observi că informația îți consumă energia, redu frecvența cu care verifici știrile și rețelele sociale. Vei rămâne suficient de informat și vei recupera timp pentru lucrurile care depind de tine.
- Verifică sursa înainte să accepți o informație. Faptul că o afirmație circulă mult sau vine de la o persoană cunoscută spune puțin despre cât de bine este susținută. Urmărește informația până la sursa inițială și uită-te la reputația ei. Fii atent și la felul în care sunt prezentate cifrele. Aceeași situație poate suna foarte diferit în funcție de formulare, iar reacția ta se schimbă odată cu perspectiva oferită.
- Calmează corpul înainte să iei decizii. Frica îți schimbă felul în care gândești și te împinge spre reacții rapide. Când apare o situație tensionată, oprește pentru câteva momente stimulii și respiră abdominal. Lasă corpului timp să reducă starea de alarmă. După aceea vei putea privi situația cu mai multă distanță și vei avea acces la mai multe variante de răspuns.
- Pune energia în zona asupra căreia ai influență. Locusul de control descrie locul în care simți că se află controlul asupra vieții tale. Când atenția rămâne la vreme, guvern, conflicte sau comportamentul altora, o mare parte din energie merge spre lucruri pe care le controlezi foarte puțin. Întreabă-te ce depinde de tine în situația respectivă și mută acolo timpul disponibil.
- Construirea cere mai mult decât comentarea. Este ușor să petreci ore analizând greșelile altora, certându-te online sau urmărind fiecare controversă. Pe termen lung, diferența apare din proiectele la care lucrezi constant. Dacă redirecționezi chiar și o parte din timpul consumat astfel către o afacere, o abilitate sau un proiect personal, după câțiva ani vei avea ceva construit în urma efortului tău.
Resurse & linkuri
- Pera Novacovici
- Ursula Sandner
- Marius Simion
- Cartea Factfulness de Hans Rosling
- Primul podcast cu Eugen Popa