Tehnologia schimbă felul în care vedem un oraș și, mai ales, felul în care luăm decizii despre el. O stradă, un cartier sau chiar o țară întreagă pot deveni seturi de date care ajută administrațiile și companiile să planifice investiții, să vadă ce se întâmplă în teren și să folosească mai bine resursele pe care le au. De aici pornește conversația cu Doru Borșan despre Smart City, scanare 3D și geospațială, blockchain, crypto și felul în care lumea fizică începe să se întâlnească tot mai mult cu cea virtuală.
Doru Borșan este antreprenor și fondator al Smart Cities Technologies, companie înființată în Germania și orientată spre digitalizarea orașelor și a organizațiilor. În 2018 a primit distincția CEO of the Year la Gala Premiilor Smart City Industry. Drumul său în zona Smart City a început cu aproximativ șase ani înaintea conversației din podcast, într-o perioadă în care subiectul era încă puțin cunoscut în România. Au urmat aproximativ 200 de conferințe, întâlniri cu municipalități, autorități și parteneri tehnologici și dezvoltarea unei rețele despre care spune că ajunsese la aproximativ 7.000 de clienți în lume.
O parte consistentă a conversației este despre date. Compania scanează și filmează în format 3D și geospațial zone geografice, apoi transformă informația obținută într-un instrument care poate fi folosit de administrații, arhitecți, constructori, companii de telecomunicații, asigurări sau geodezi. Ideea devine mai ușor de înțeles când Doru povestește despre inventarierea afișajului publicitar într-un oraș din Moldova. Primăria avea în evidență aproximativ 3.400 de dosare, iar scanarea a identificat aproximativ 8.500 de afișaje. Diferența însemna, potrivit calculelor prezentate în conversație, aproximativ 400.000 de euro care rămâneau neîncasați la buget.
„A avea în fața ta scanarea cap-coadă a unei zone geografice, poate fi ea mai mică sau mai mare. Poți să intri pe orice stradă, pe orice bulevard, să-ți descarci absolut informația necesară la Departamentul de Urbanism, la Administrația Domeniului Public sau la Poliția Locală.”
Doru Borșan
Un alt exemplu discutat este Bucureștiul. Doru spune că echipa sa procesase aproximativ 3.500 de kilometri din București și Voluntari, iar datele urmau să fie puse la dispoziția instituțiilor și companiilor interesate. În Târgu Mureș, datele 3D au fost folosite într-un concurs la care au participat aproximativ 100 de arhitecți din Europa. Aceștia au lucrat de la distanță pe același model digital al orașului și au propus diferite intervenții asupra spațiului urban.
De aici, discuția merge către blockchain și încercarea de a crea o legătură între datele din lumea fizică și infrastructura digitală. Doru vorbește despre NEOT, moneda dezvoltată în jurul proiectului, și despre ideea unui marketplace în care utilizatorii să poată cumpăra diferite categorii de date procesate. Un client ar putea avea nevoie de informații despre o singură stradă, despre un cartier sau despre o zonă mult mai mare. În viziunea prezentată în episod, valoarea monedei este legată de folosirea ei în interiorul ecosistemului construit în jurul datelor.
„Dorința mea finală și majoră este de a putea să procesez datele la o țară întreagă, pentru a putea pune la dispoziția tuturor din toate regiunile.”
Doru Borșan
Conversația a fost înregistrată într-o perioadă în care blockchain-ul, criptomonedele, NFT-urile și metaversul atrăgeau foarte multă atenție. Privit astăzi, episodul este interesant și ca fotografie a acelui moment. Doru vorbește despre planurile de listare a NEOT, despre extinderea în zona Golfului și despre interesul pe care îl vedea în jurul tehnologiilor blockchain. În același timp, explică de ce baza de date 3D construită pentru orașe ar putea avea utilizări care depășesc administrația publică.
Una dintre direcțiile explorate era turismul virtual. Pornind de la scanările 3D și geospațiale, ideea era construirea unor reprezentări virtuale în care oamenii să se deplaseze prin orașe, să viziteze diferite locuri și să interacționeze cu spațiul digital. Doru povestește inclusiv despre o discuție de câteva ore cu Marius Moga în jurul unui asemenea proiect și despre intenția de a aduce împreună companii specializate în animație și tehnologie.
„De acum încolo, în fiecare zi nu vom face altceva decât aceste întâlniri de lucru, împreună cu cei specializați, cu companii de IT. Repet, se schimbă lumea, iar noi vrem să fim acolo. Și cel mai important este că avem cu ce.”
Doru Borșan
Dincolo de entuziasmul perioadei pentru crypto și metavers, rămâne o întrebare mai largă care traversează episodul: ce se întâmplă când transformăm spațiul fizic în date care pot fi măsurate, comparate și folosite de oameni aflați la mii de kilometri distanță? O administrație vede mai repede unde pierde bani. Un arhitect lucrează de acasă pe modelul digital al unui oraș. O companie accesează informația de care are nevoie despre o anumită zonă. Iar aceeași infrastructură poate deveni punctul de plecare pentru experiențe virtuale pe care, la momentul conversației, abia începeam să ni le imaginăm.
În completarea temelor discutate în episod, două lecturi potrivite sunt „The Spatial Web”, de Gabriel René și Dan Mapes, despre apropierea dintre lumea fizică și cea digitală, și „The Future Is Faster Than You Think”, de Peter H. Diamandis și Steven Kotler, despre felul în care mai multe tehnologii aflate în dezvoltare ajung să se combine și să schimbe industrii întregi.
Ideile principale
- Tehnologia devine valoroasă atunci când rezolvă probleme reale. Digitalizarea unui oraș are valoare când informația obținută te ajută să economisești timp și bani sau să iei decizii mai bune. Datele 3D și geospațiale îți permit să vezi situația unei zone, să planifici investiții și să verifici ce se întâmplă în teren. Lecția se aplică și în proiectele tale: pornește de la problema pe care vrei să o rezolvi și caută tehnologia care te ajută să o rezolvi mai bine.
- Datele bune schimbă felul în care iei decizii. Când ai informații actualizate despre ceea ce se întâmplă în realitate, diferențele dintre presupuneri și situația din teren devin vizibile. Exemplul inventarierii afișajelor publicitare arată cât de mare poate fi diferența financiară produsă de informații incomplete. În compania sau proiectul tău, merită să te întrebi periodic pe ce date îți bazezi deciziile și cât de bine reflectă ele realitatea.
- O tehnologie capătă valoare prin utilitatea pe care o construiești în jurul ei. Blockchain-ul, o monedă digitală sau un marketplace devin mai interesante atunci când sunt legate de o utilizare practică. În conversație, moneda digitală este gândită ca instrument pentru accesarea unor date procesate. Ideea poate fi aplicată oricărui produs: înainte să adopți o tehnologie nouă, definește ce va face efectiv pentru utilizator și ce problemă îi va rezolva.
- Un produs poate avea mai multe utilizări decât ai anticipat inițial. Aceleași date 3D pot servi administrației, arhitecților, companiilor, planificării urbane sau evaluării riscului de inundații. Mai târziu apare și posibilitatea folosirii lor în turism și realitate virtuală. Când construiești ceva valoros, urmărește felul în care îl folosesc oamenii și caută domenii apropiate în care infrastructura deja creată poate genera produse noi.
- Schimbările tehnologice cer experimentare și colaborare. Domenii precum Smart City, blockchain sau realitatea virtuală evoluează repede, iar dezvoltarea presupune întâlniri repetate cu specialiști și organizații din alte domenii. Dacă lucrezi într-o zonă aflată în transformare, păstrează contactul cu oameni care văd problema din perspective diferite. Uneori următoarea direcție a proiectului apare dintr-o colaborare pe care la început nici măcar nu o aveai în plan.
Resurse & linkuri
- Website Neotech.finance
- Website Neotech.city