Un copil înțelege mai bine matematica atunci când o vede lucrând într-un robot pe care îl construiește cu propriile mâini. De aici pornește conversația cu Cristiana Bogățeanu, inițiatoarea Academiei Inventează, un program de educație nonformală pentru copii între șapte și șaptesprezece ani. În ateliere, programarea, robotica, electronica și mecanica se întâlnesc cu antreprenoriatul, iar teoria capătă formă într-un proiect care poate fi testat, modificat și prezentat.
Cristiana a început prin proiecte cu fonduri europene, inclusiv în zona educației profesionale și tehnice. În 2011, împreună cu Mădălina și Constantin, a pus bazele unui makerspace, primul de acest fel din România, destinat oamenilor pasionați de tehnologie. Mai târziu, la cererea părinților, activitatea s-a apropiat de copii. Așa a apărut Academia Inventează.ro, care lucrează astăzi cu peste două sute de copii în București.
Copiii construiesc roboți, lucrează în Scratch și Code.org, lipesc componente, dezvoltă pagini web și învață să-și prezinte proiectele. Într-unul dintre module, primesc bani fictivi, își construiesc bugetul și descoperă că orice afacere are și taxe. În altă zonă a programului, își exersează exprimarea liberă, un lucru care le lipsește adesea după ani în care au învățat lecțiile pe de rost.
„Practic, tu încerci să-i înveți să gândească, să înțeleagă ce fac și să gândească, nu neapărat să le facă pentru că așa este indicat într-un fel sau altul, dar să înțeleagă tot timpul ceea ce fac.”
Cristiana Bogățeanu
În spatele acestui model se află o întrebare despre felul în care pregătim oamenii pentru muncă și pentru viață. Companiile caută specialiști în domenii tehnice, iar competențele se formează în timp, prin exercițiu. Un copil care construiește un coș de gunoi capabil să recunoască materialele sau un ghiozdan care afișează orarul intră în contact cu ideea de produs, cu o problemă reală și cu drumul dintre o observație și o soluție.
Cristiana vorbește și despre partea mai puțin vizibilă a antreprenoriatului. Experiența din acceleratoare precum Seedcamp, Challenge Up și Hubraum i-a arătat cât de multe decizii țin de contabilitate, legislație, cash flow, eficiență și organizarea echipei. O idee poate deschide conversația, însă construcția unei companii cere și o atenție constantă pentru detaliile care susțin activitatea de zi cu zi.
„Poate are treabă cu încrederea în oameni și în echipă. Și aicea, pentru că, unu, am mai văzut cazuri de genul ăsta și în alte companii, și se referă la cât knowledge și cât empowerment are o persoană.”
Cristiana Bogățeanu
În episod apare și o lecție despre limitele protecției. Copiii lucrează cu letconul, greșesc, repară și învață să privească eroarea ca pe o etapă a procesului. În felul acesta, tehnologia devine și un exercițiu de răbdare. Când un circuit nu funcționează, apare ocazia de a afla unde s-a rupt legătura și ce poate fi schimbat.
Pentru organizarea mai multor proiecte și companii, Cristiana folosește Google Calendar, Google Drive, Slack și Trello. Calendarul o ajută să-și împartă ziua în intervale de lucru, iar echipa verifică materialele din perspective diferite: comunicare, tehnologie și business. În acest sistem, antreprenoriatul înseamnă și multă muncă practică, mai ales în primii ani.
„Că a fi antreprenor nu înseamnă că ești cel care dă neapărat, cum să zic eu, dai task-uri altora, ci înseamnă că tu ești ăla care muncește cel mai mult, cel puțin în primii doi, trei ani de start-up.”
Planul pentru următorii ani privește extinderea Academiei în afara Bucureștiului și apropierea de profesori, școli și Ministerul Educației. Cristiana vede profesorii ca pe niște ambasadori ai educației, oameni care au nevoie de materiale structurate și de resurse pe care să le poată folosi în clasă. În aceeași direcție de gândire se înscrie și The Lean Startup, cartea lui Eric Ries, care vorbește despre învățarea prin experimente și despre construirea unui produs pornind de la probleme reale.
La final, conversația ajunge la educație ca investiție pe termen lung. Copiii de astăzi vor deveni colegii, fondatorii și profesioniștii de mâine. Felul în care îi învățăm să întrebe, să construiască, să verifice și să repare va influența felul în care vor lucra împreună peste ani.
„Dar în momentul în care îți deschizi un business și ai nevoie într-adevăr de oameni să-i angajezi și de echipă, de fapt, îți dai seama că este foarte greu să găsești astfel de oameni, iar că într-adevăr, dacă vrem să facem ceva, trebuie să investim în educație.”
Cristiana Bogățeanu
Ideile principale
- Înveți mai bine când pui mâna pe lucruri. Cunoștințele devin utile atunci când le aplici într-un proiect. Construiești un robot, testezi o soluție, observi ce funcționează și ajustezi. Astfel, matematica, programarea și fizica ajung să aibă legătură cu ceva real.
- Educația are nevoie de mai multă practică. Școala îți oferă concepte și informații, iar proiectele te ajută să le folosești. Când lucrezi la un produs, înveți să formulezi o problemă, să cauți o soluție și să explici ce ai făcut. Procesul dezvoltă autonomie și gândire aplicată.
- Curiozitatea crește atunci când învățarea are legătură cu plăcerea. În loc să pornești de la obligația de a învăța, poți porni de la o întrebare care te interesează. Un copil care vrea să construiască un robot ajunge să exerseze matematică, logică și programare pentru că vede rostul fiecărui pas.
- Greșeala face parte din construcție. Când experimentezi, apar circuite care nu funcționează, calcule greșite și soluții incomplete. Ai nevoie de spațiu pentru a vedea ce s-a întâmplat și pentru a repara. Așa capeți încredere în proces și înveți să cauți explicații.
- Un business cere și cunoștințe administrative. O idee bună are nevoie de buget, organizare financiară, atenție la legislație și un mod de lucru eficient. Pe măsură ce crești, trebuie să urmărești veniturile, costurile, taxele și felul în care îți folosești resursele.