Alimentația ajunge, în timp, să spună o poveste despre grijă și felul în care cineva își tratează propriul corp. Episodul acesta pornește dintr-o discuție firească despre mâncare și ajunge treptat la felul în care alegerile zilnice se așază în energie și relația cu propriul stil de viață. Conversația curge fără grabă și rămâne aproape de experiența trăită, de observațiile adunate în ani și de decizii testate în mod repetat.
Invitatul acestui episod este Cristian Pășcuță, bucătar și nutriționist, cu un parcurs profesional care traversează mai multe etape și schimbări de direcție. Povestea lui trece prin ani de vânzări, printr-o perioadă de reorientare și ajunge într-un punct în care gătitul, nutriția și mișcarea se leagă într-un mod natural. Cristian vorbește din interiorul meseriei sale, cu referințe concrete din bucătărie, din restaurant și din lucrul direct cu oamenii care cer sfaturi legate de alimentație.
Un fir constant al discuției rămâne atenția acordată echilibrului dintre gust, valoare nutritivă și modul de preparare. Cristian explică felul în care tehnicile de gătit influențează ceea ce ajunge în farfurie și felul în care corpul folosește acei nutrienți. Conversația se îndepărtează de ideea de reguli rigide și se apropie de observarea reacțiilor proprii, de ajustări făcute treptat și de învățarea din experiență directă.
„Pe partea de nutriție, consider că e foarte important să știi ce pui în farfuria celui care îți vine la masă, chiar dacă ți-e musafir sau chiar dacă ești la restaurant.”
Cristian Pășcuță
În a doua parte a episodului, discuția se adâncește în alegeri alimentare frecvente: zahărul, produsele procesate, lactatele, carnea și modul în care acestea ajung să fie consumate zilnic. Cristian povestește despre propriile schimbări și despre ce a observat la oameni de-a lungul timpului. Apar exemple concrete, situații întâlnite în restaurant, în viața personală și în lucrul cu cei care caută o relație mai așezată cu mâncarea.
Un moment consistent al conversației se leagă de ideea de combustibil pentru corp. Metafora apare firesc și ajută la înțelegerea diferenței dintre alimentație ca rutină și alimentație ca susținere a funcționării zilnice.
„Nutriția se referă la ce are nevoie corpul uman ca să-și desfășoare toate activitățile. Dăm exemplu cu un autoturism: nu o să băgăm apă, ci băgăm combustibilul.”
Cristian Pășcuță
Discuția ajunge apoi la organizarea meselor, la ideea de ritm zilnic și la felul în care energia se distribuie pe parcursul unei zile. Cristian vorbește despre micul dejun, gustări, porții și despre felul în care corpul răspunde atunci când mesele devin previzibile și adaptate nevoilor reale. Apar exemple din viața personală, cu perioade de dezechilibru și cu ajustări făcute ulterior, fără dramatizare.
Un fragment amplu al episodului surprinde această perspectivă matură asupra alimentației, construită în timp și filtrată prin experiență directă:
eu în 2013 am renunțat la țigară, pe care o asociam cu cafeaua, acesta era micul meu dejun, o halbă de cafea ca la americani și cu vreo cinci, șase linguri de zahăr. Ca să renunț la țigară, trebuia să renunț și la cafea, că era un obicei asociat. Și le-am lăsat pe amândouă odată. Prefer ca, dacă vrei ceva dulce, să mănânci un fruct, pentru că fructul vine cu zaharuri naturale și cu fibre care încetinesc absorbția. Există îndulcitori din ștevie sau combinații cu eritritol, cu indice glicemic zero, pe care îi folosesc și îi recomand.”
Cristian Pășcuță
Spre final, conversația atinge subiecte precum postul intermitent, pauzele digestive și relația dintre alimentație, odihnă și mișcare. Cristian păstrează un ton echilibrat și vorbește despre adaptare, despre ascultarea propriului corp și despre alegeri făcute în funcție de contextul fiecăruia. Apare ideea de responsabilitate personală și de asumare a deciziilor zilnice, fără presiune și fără rigiditate.
Pe parcursul discuției sunt amintite și câteva repere utile pentru cei interesați de nutriție și stil de viață, precum Soluția Zonelor Albastre: Cum să mâncăm și să trăim asemenea celor mai sănătoși oameni de pe planetă de Dan Buettner sau „Mănâncă și învinge dieta” de William Li, cărți care susțin o abordare informată asupra alimentației. Aceste referințe completează conversația și oferă direcții pentru aprofundare.
Episodul rămâne o conversație așezată despre mâncare, corp și alegeri zilnice, spusă din interiorul experienței și fără intenția de a oferi rețete universale. Ascultătorul rămâne cu invitația de a observa, de a testa și de a construi propriul mod de a se raporta la alimentație.
Ideile principale
- Alegerea alimentelor influențează nivelul tău de energie – Când selectezi mâncarea după poftă, grabă sau preț, ajungi ușor la produse bogate în calorii și sărace în nutrienți. Dacă începi să ai la îndemână opțiuni simple precum un măr, câteva nuci sau migdale, vei observa că deciziile devin mai clare și corpul reacționează mai bine. Ideea este să formezi un reflex practic: să te întrebi ce îți oferă alimentul respectiv, nu doar ce gust are. În timp, această logică te ajută să ai un tonus mai constant și să eviți oscilațiile de energie.
- Metoda prin care gătești schimbă complet valoarea farfuriei – Gătitul în aburi, wok-ul sau grătarul păstrează mult mai bine nutrienții. În schimb, gătitul în cuptorul cu microunde deteriorează structura alimentelor și reduce calitatea lor. Când gătești des acasă, merită să alegi tehnici care protejează ingredientele. Schimbarea nu presupune efort mare. Începi cu pași mici: scurtezi timpul de prăjire, reduci uleiul, testezi aburul. Observi apoi că organismul se simte diferit după aceleași ingrediente preparate într-un mod mai blând.
- Reducerea zahărului este una dintre cele mai eficiente schimbări personale – Corpul se adaptează repede la niveluri mai mici de dulce, iar după o perioadă ajungi să-l simți mai puțin necesar. Poți folosi îndulcitori pe bază de ștevie sau eritritol, care au comportament stabil pentru glicemie și nu aduc complicațiile zahărului clasic. O variantă simplă este să cauți gustul dulce în fructe, unde fibrele încetinesc absorbția. Dacă păstrezi consecvența câteva săptămâni, ai surpriza să nu mai cauți dulciurile procesate.
- Lactatele fermentate sunt mai ușor tolerate decât laptele simplu – Iaurtul, kefirul, urda sau brânzeturile maturate pot funcționa bine în alimentație, chiar și pentru cei care reacționează greu la laptele obișnuit. Conțin culturi bacteriene utile și sunt digerate mai ușor. Laptele vegetal poate fi o alternativă rapidă și accesibilă, inclusiv făcut acasă din migdale sau susan. Când introduci aceste variante, observi că disconfortul digestiv se reduce și alimentația devine mai stabilă.
- Structura meselor îți determină ritmul zilei – Micul dejun simplu și constant, gustările bine gândite și o cină ușoară mențin glicemia echilibrată și previn excesele de seară. Corpul lucrează mai eficient când primește hrană la intervale regulate și în cantități moderate. Dacă sari peste mese, apare tentația de a recupera totul seara, iar efectele se resimt în greutate și claritate mentală. O rutină ordonată aduce un control real asupra alegerilor tale.
- Postul intermitent poate funcționa atunci când organismul este sănătos – Oferă o pauză sistemului digestiv și ajută corpul să folosească rezervele interne. Modelul 8/16 este ușor de testat și te ajută să observi cum reacționezi fără presiune. Important este să rămâi atent la semnalele corpului și să adaptezi metoda la stilul tău de viață. Eficiența vine din consecvență, nu din restricții extreme.
Resurse menționate
- Website Cristian
- Aproape 100 idei de gustări, recomandările lui Cristi
- Cristian Pășcuță pe Facebook
- Cristian pe Instagram
Cărți recomandate:
- Astăzi este despre astăzi – Mirela Retegan
- Arta de a (nu) pierde timpul – Piers Steel
- Încrederea – Osho
- Inteligența materiei – Dumitru Constantin Dulcan
- Poveștile minunate ale României – Gabriela & Ion Novăcescu
- Inteligența culinară – Peter Kaminsky
- Cartea bucătarului profesionist – Gabriela Berechet