Uneori, direcția pe care vrem să mergem apare abia după ce încercăm mai multe variante și vedem cum ne simțim trăindu-le zi de zi. Putem avea un job bun, un proiect care funcționează sau o activitate care arată atractiv din exterior și, la un moment dat, să descoperim că vrem să ne petrecem timpul altfel. Discuția cu Maria Nicolau Atmac pornește tocmai de aici: cum ajungem să construim o viață mai apropiată de lucrurile care ne atrag și câtă muncă presupune transformarea unei idei într-o activitate care ne susține.

Maria a terminat Facultatea de Psihologie, a lucrat în marketing și PR și a construit ulterior propria linie de haine. După doi ani a închis acel proiect și a început să caute o altă direcție. Yoga făcea deja parte din viața ei de aproape zece ani, iar călătoriile o atrăgeau. Din combinația acestor interese a apărut blogul My Exotic Dream, urmat de acreditarea ca instructor de yoga și de organizarea unor retreaturi în Bali. În ultimii doi ani petrecuse perioade lungi în afara României, călătorind prin Bali, India, Singapore, Fiji, Hawaii, Statele Unite și alte destinații.
Una dintre ideile care traversează conversația este posibilitatea de a începe înainte să avem toate răspunsurile. Maria povestește că, atunci când a pornit blogul, știa foarte puține despre blogging și despre felul în care ar putea transforma activitatea într-o sursă de venit. A început prin documentare, a căutat modele care funcționau deja și a construit treptat următorii pași.
„Și a
Padmakshi
“cred că cele mai bune afaceri pornesc dintr-o necesitate proprie și aveam necesitatea să îmi inspire cineva că pot să faci ceva altfel chiar dacă nu au existat sute de mii de oameni înaintea ta care au făcut acel drum și știe exact cum vei face bani, ce trebuie să faci, cum, când. Îți creezi singur drumul, iar dacă crezi destul de mult în tine poți cu siguranță.”
Apare aici o distincție utilă între dorința de a trăi într-un anumit fel și munca necesară pentru a ajunge acolo. Viața de blogger de travel, instructor de yoga și organizator de retreaturi arată atractiv din exterior. În spatele ei sunt multe ore de documentare, construcție și încercări. Maria spune că a înțeles relativ repede că rezultatele blogului depind de energia investită și că activitatea ajunge să ceară uneori mai mult timp decât un job obișnuit.
Călătoriile au adus și o schimbare în relația ei cu stabilitatea. Maria se descrie drept o persoană căreia îi place zona de confort. Viața trăită perioade lungi dintr-o valiză a obligat-o să se obișnuiască treptat cu incertitudinea. Pentru ea, procesul a devenit un fel de antrenament mental. Frica legată de reușita planului a rămas o vreme prezentă, iar experiența repetată i-a arătat că poate funcționa și într-un mediu cu mai puține repere familiare.
Stilul acesta de viață i-a schimbat și perspectiva asupra lucrurilor pe care alegem să le acumulăm. În călătorii, spațiul disponibil este redus, iar fiecare obiect devine ceva ce trebuie transportat și administrat. Experiențele capătă astfel o valoare diferită. Ele rămân în memorie, modifică felul în care vedem lumea și ne expun unor culturi și moduri de viață pe care le-am întâlni greu rămânând în același loc.
„Adică lucrurile îți dau acea emoție pentru câteva ore, o zi, două. Dar experiențele rămân. Adică chiar rămân.”
Padmakshi
Discuția ajunge și la felul în care o idee personală se transformă într-un proiect. Retreaturile organizate de Maria au pornit din experiența ei cu yoga, psihologia și Bali. Intenția este ca participanții să cunoască o destinație prin cultura și practicile locale, alături de yoga și activități orientate spre starea lor fizică și mentală. După primul retreat în Bali, Maria pregătea alte două și se gândea deja la India ca posibilă destinație.
Pe termen mai lung, imaginea către care se îndrepta era mai amplă:
„Visul meu este să am un centru undeva pe o insulă exotică, sau chiar o insulă cu totul dacă s-ar putea, un centru în care să te duci și să pleci altfel, să ai grijă de tine, pe toate planurile, fizic, mental, emoțional. Mi-a plăcea foarte mult să fie ca un fel de sanctuar în care să-ți încarci bateriile.”
Padmakshi
În conversație apare și cartea „De la idee la bani”, de Napoleon Hill, pe care Maria o citea în perioada interviului. Ea o descrie drept o carte ale cărei idei pot fi aplicate atât în zona mentală și spirituală, cât și în activitatea antreprenorială. Cartea se leagă firesc de una dintre temele episodului: felul în care o imagine despre viața pe care vrem să o construim începe să capete formă prin acțiuni repetate.
Poate cea mai simplă idee cu care rămânem din discuție este că direcția personală se construiește în timp. Uneori pornește dintr-un hobby, dintr-o căutare pe Google sau dintr-o perioadă în care vechea variantă de viață și-a încheiat rolul. Maria a trecut prin mai multe astfel de etape până când călătoriile, yoga, scrisul și lucrul cu oamenii au început să se întâlnească în același proiect.
„Să viseze mult! Să viseze mult și îndrăznească să lucreze pentru visele lor, pentru că așa se îndeplinesc.”
Padmakshi
Ideile principale
- Investește energie în activitatea pe care vrei să o trăiești zi de zi. Munca ocupă o parte mare din viața ta, iar felul în care îți petreci zilele contează la fel de mult ca rezultatele obținute. Când descoperi că o activitate nu ți se mai potrivește, merită să te întrebi ce îți place să faci și cum ai putea construi ceva în jurul acelor interese. Uneori direcția apare din combinarea unor lucruri pe care deja le faci cu plăcere.
- Poți începe înainte să știi tot drumul. O idee nouă vine adesea cu multe necunoscute: cum începi, cum câștigi bani, de unde înveți și ce urmează după primul pas. Documentarea și experimentarea te ajută să găsești răspunsurile pe parcurs. Internetul îți oferă acces la experiența oamenilor care au încercat variante apropiate de ceea ce vrei tu să construiești. Primul pas poate fi foarte simplu: cauți, citești și testezi.
- Rezultatele tind să urmeze energia pe care o investești. Un proiect construit în jurul unei pasiuni cere timp și muncă susținută. Faptul că îți place activitatea îți oferă un motiv bun să continui atunci când progresul este lent. Uită-te realist la efortul necesar și decide cât ești dispus să investești. O activitate independentă poate ajunge să ocupe mai multe ore decât un job obișnuit, mai ales în perioada în care o construiești.
- Frica se schimbă atunci când începi să faci lucrurile care te sperie. Stabilitatea și zona familiară pot deveni repere de care te desprinzi greu. Expunerea repetată la situații noi îți arată treptat că te poți adapta. Încrederea se formează și prin experiențe în care faci ceva ce înainte părea greu de imaginat. După fiecare astfel de experiență, următoarea schimbare devine ceva mai ușor de abordat.
- Un vis devine mai util când începi să lucrezi pentru el. Îți poți imagina o viață diferită, un proiect nou sau un obiectiv aflat la câțiva ani distanță. Imaginea respectivă îți oferă o direcție către care să mergi. Apoi contează ceea ce faci repetat pentru a te apropia de ea. Visul și munca pot merge împreună, iar fiecare etapă îți arată ce merită ajustat mai departe.
