Felul în care privim o problemă schimbă adesea ceea ce ajungem să facem în legătură cu ea. Putem rămâne mult timp în zona în care descriem ce merge prost sau putem începe să căutăm oameni, inițiative și exemple care arată ce se întâmplă atunci când cineva încearcă să schimbe lucrurile. De aici pornește conversația cu Florin Ghindă: de la relația dintre felul în care interpretăm realitatea și disponibilitatea noastră de a acționa.
Florin Ghindă este fondatorul România Pozitivă, o platformă începută în 2006 și care ajunsese, la momentul conversației, la peste 30.000 de articole. Lucrează și în educație, training și facilitare, cu interes pentru antreprenoriat și solution thinking – abordarea prin care pleci de la o problemă și îți muți atenția către soluții și acțiunile aflate la îndemână.
Povestea România Pozitivă începe, surprinzător, în India. Florin a lucrat inițial în resurse umane, iar după câțiva ani de carieră a decis să împlinească o dorință mai veche: să trăiască o perioadă într-o cultură foarte diferită de cea europeană. Experiența din India i-a arătat un contrast care avea să rămână cu el. În jur vedea sărăcie, aglomerație și numeroase probleme sociale. În același timp, observa la oamenii de acolo optimism și încredere în propria lor viață.
De aici a apărut întrebarea care avea să ducă la România Pozitivă: cum ar arăta un loc în care să căutăm sistematic ceea ce funcționează în România și oamenii care încearcă să rezolve probleme?
„Și sincer, cred că nu suntem departe, chiar dacă au trecut între timp aproape doisprezece, treisprezece ani. Mi se pare că în continuare România e- Te uiți pe Facebook și vezi pe feed, pe feed-ul de la Facebook. Da, în continuare avem. E adevărat că avem și argumente să avem Valea Plângerii la multe subiecte. Acum nu vreau să judec pe nimeni. Sunt multe probleme, dar cumva inițiativa noastră în 2006 a fost exact asta. Hai să vedem dacă e și ceva constructiv, hai să le punem în același loc. Cumva metafora a fost de spațiu din care să ne inspirăm. Un amestec de, cum spun, campanii, oameni, organizații, ONG-uri, zona de business, de ce nu?”
Florin Ghindă
Conversația merge apoi către o problemă familiară oricui construiește ceva pe termen lung: momentul în care începi să te întrebi dacă merită să continui. România Pozitivă a trecut prin asemenea perioade, inclusiv printr-o pauză. Întrebarea despre timpul și energia investite a revenit periodic. Florin vorbește despre utilitatea acestei evaluări și despre nevoia de a decide periodic unde merită să investești resursele pe care le ai.
De aici ajungem la perseverență. Trăim într-un mediu care face rezultatele rapide foarte vizibile. Vedem momentul reușitei mult mai des decât anii care au precedat-o. Asta ne poate modifica așteptările despre cât ar trebui să dureze construirea unui proiect, dezvoltarea unei afaceri sau schimbarea unei comunități.
„Să avem răbdare cu noi. Sunt trei pași înainte, poate doi înapoi. O zi mai proastă, două luni mai bune. În fine, cred că asta pentru mine pare o lecție importantă apropo de start, stop, refresh.”
Florin Ghindă
Perseverența despre care vorbește Florin are loc și pentru oprire, reevaluare și adaptare. Uneori continui. Alteori schimbi direcția. Iar perioadele în care lucrurile merg prost devin material din care înveți cum să lucrezi mai bine data viitoare. În antreprenoriat, unde mare parte din drum este descoperită pe parcurs, relația cu greșeala ajunge să conteze aproape la fel de mult ca ideea inițială.
O altă temă a episodului este felul în care învățăm. Florin spune că una dintre sursele sale principale de învățare vine chiar din programele de training și facilitare pe care le susține. Participanții aduc experiențe și situații diferite, iar întâlnirea repetată cu ele devine o formă de educație în sine.
„Cred, apropo de vremurile pe care le trăim, că o parte dintre noi, nu zic că toți, o parte dintre noi învățăm făcând. Pur și simplu începem să facem lucrurile, mai greșim, le mai reparăm, învățăm din asta.”
Florin Ghindă
În zona lecturilor apar „Ghidul antreprenorului creativ” și proiectul „150 marketing”, construit în jurul profilurilor unor profesioniști din marketing. Florin vorbește despre interesul de a urmări traseele acestor oameni și de a observa tipare în experiențele lor profesionale și în sursele din care învață.
Spre final, toate firele conversației se întâlnesc în aceeași direcție: informația capătă valoare prin ceea ce facem mai departe cu ea. O carte, un podcast, un program de training sau o conversație pot deschide o perspectivă. Următorul pas ne aparține. Putem testa o idee, putem începe un proiect, putem repara ceva care funcționează prost sau putem reveni la ceva abandonat prea repede.
Episodul cu Florin Ghindă este, în fond, despre distanța dintre a observa și a face. Despre răbdarea de a rămâne suficient timp lângă o idee încât să vezi unde te duce. Și despre obiceiul de a căuta următorul lucru pe care îl poți face atunci când întâlnești o problemă.
Ideile principale
- Felul în care privești o problemă îți schimbă următorul pas. Când îți concentrezi atenția exclusiv asupra lucrurilor care merg prost, riști să rămâi blocat în descrierea lor. O abordare orientată spre soluții te face să cauți ce funcționează deja, cine a încercat ceva și ce ai putea adapta situației tale. Problema rămâne reală, iar perspectiva constructivă îți oferă un punct din care să începi să acționezi.
- Merită să verifici periodic unde îți investești timpul și energia. Un proiect început cu entuziasm poate ajunge după câțiva ani într-un loc diferit de cel imaginat. Întreabă-te periodic de ce continui, pentru cine faci ceea ce faci și dacă investiția de energie mai merită. O pauză îți poate oferi spațiul necesar pentru a reevalua proiectul și pentru a decide cum vrei să mergi mai departe.
- Perseverența cere răbdare cu propriul progres. Presiunea rezultatelor rapide îți poate crea așteptări nerealiste despre cât durează construirea unei afaceri, a unei cariere sau a unei inițiative. Uneori vei face trei pași înainte și doi înapoi. Vor exista perioade bune și perioade în care progresul pare foarte mic. Privește lucrurile pe o perioadă mai lungă și continuă să lucrezi cât timp direcția merită energia ta.
- Greșelile devin utile când înveți ceva din ele. Când începi să faci lucruri, intri inevitabil într-o zonă în care rezultatul rămâne parțial necunoscut. Vei întâlni bariere, vei lua decizii slabe și vei descoperi limite pe care le-ai anticipat greșit. Folosește asemenea momente pentru a ajusta ceea ce faci. Capacitatea de a reveni, de a repara și de a încerca din nou face parte din construirea unui proiect.
- O parte mare din învățare se întâmplă prin acțiune. Cărțile, cursurile și conversațiile îți oferă idei, iar experiența îți arată cum funcționează ele în practică. Începe să faci, observă rezultatele și ajustează pe parcurs. Oamenii cu care lucrezi sunt și ei o sursă de învățare. Experiențele lor îți oferă perspective pe care rareori le găsești într-o singură sursă.
- Informația capătă valoare atunci când o transformi în ceva aplicabil. După o carte, un podcast sau un program de training, întreabă-te ce vei face diferit. Alege o idee pe care o poți folosi și treci la acțiune cât mai curând. Acumularea continuă de informație poate crea impresia progresului. Schimbarea apare atunci când testezi ceea ce ai învățat în propria viață, în muncă sau în proiectele tale.
Resurse & linkuri
- Website România Pozitivă
- Herbert Spencer
- ascultă podcastul Antreprenori care Inspiră pe Spotify