În fiecare organizație există o distanță între felul în care arată echipele pe hârtie și felul în care se simt atunci când lucrăm în ele. În documente apar structuri ordonate, procese și responsabilități, însă în viața de zi cu zi întâlnim ritmuri diferite, așteptări implicite, rutine, decizii rapide și momente în care lucrurile curg sau, dimpotrivă, se blochează.
Acolo, în spațiul dintre plan și realitate, se vede de fapt calitatea unei echipe. Iar Simona Caranda și-a dedicat cariera înțelegerii acestui loc în care interacțiunile devin rezultate, iar cooperarea devine o formă de evoluție comună.
Simona este Managing Partner la Indive, trainer și consultant, cu formare în psihoterapie și mulți ani de lucru direct cu echipe de management, lideri și organizații aflate în diferite etape de creștere. Ceea ce o diferențiază este felul în care îmbină două perspective: privirea atentă asupra emoțiilor și dinamicilor de grup și o rigoare structurală inspirată din metode validate academic.
Pentru ea, echipele nu sunt doar oameni adunați într-o ședință, ci sisteme care respiră în propriul ritm. A învățat să citească acest ritm prin practică, dar și prin modele care au fost testate în contexte diverse, precum lucrarea lui J. Richard Hackman despre eficacitatea echipelor sau observațiile lui Amy Edmondson despre psihologia colaborării. Două repere care oferă un limbaj comun pentru procese care altfel rămân greu de pus în cuvinte.
În conversația noastră intrăm în miezul metodei 6 Team Conditions, cadrul dezvoltat la Harvard pe baza a treizeci de ani de cercetare și aplicat în mii de echipe din zone foarte diferite. Privim împreună felul în care structura unei echipe modelează comportamentele membrilor și cum aceste comportamente se transformă, în timp, în rezultate vizibile. Simona explică formula care stă la baza întregii metodologii și pe care o folosește des în lucru cu liderii:
Performanța nu e un accident sau un miracol. Este un produs al design-ului sistemic.
Vorbim despre ce înseamnă un scop clar, despre limitele unei echipe reale, despre roluri și norme, despre contextul organizațional și despre felul în care un grup poate învăța împreună, nu doar lucra împreună. Descoperim și cum se vede pe teren o schimbare structurală, ce înseamnă lucrul cu TDS-ul, cum arată o evaluare și de ce uneori cea mai mică clarificare poate aduce o diferență durabilă.
Ideile principale
- Fă diferența dintre grup și echipă. Mulți oameni lucrează „împreună” doar cu numele, dar nu împart un scop real și nu depind unii de alții pentru rezultate. Când începi să vezi dacă există cu adevărat colaborare, interdependență și nevoi comune, începi să înțelegi de ce unele echipe se blochează și altele avansează fără zgomot.
- Gândește structura înainte de comportamente. Este tentant să crezi că problema este doar la oameni, dar de cele mai multe ori modul în care ai definit rolurile, scopul, resursele și așteptările determină felul în care ei se comportă. Când ajustezi structura, descoperi că multe tensiuni dispar fără să ceri nimănui schimbări dramatice.
- Definește scopul în același limbaj. Oamenii pot spune că înțeleg scopul echipei, dar când îi întrebi separat, descoperi definiții diferite. Când nu există o formulare comună, fiecare acționează după propria interpretare, iar asta creează blocaje invizibile. Claritatea comună poate schimba modul în care lucrați fără să schimbe nimeni echipa.
- Fă explicite normele pe care le trăiți deja. Regulile nescrise influențează mai mult decât îți dai seama, iar dacă nu sunt clar discutate, apar frustrări: ședințe fără agendă, suprapuneri la clienți, apeluri în afara programului sau decizii contestate la nesfârșit. Normele devin un sprijin când sunt discutate deschis și acceptate de toți, nu când sunt presupuse.
- Caută progres în pași mici, nu în transformări bruște. Echipele se schimbă când lucrează constant la mecanismele lor: clarifică scopul, ajustează rolurile, discută ce a mers și ce nu, și transformă lecțiile în rutine. Schimbările mici, puse cap la cap, cresc performanța și creează sentimentul că echipa devine mai bună de la o perioadă la alta.
Pe parcurs, Simona ne-a oferit exemple din experiența ei cu echipe din zone foarte diferite. Ne arată cum se simte confuzia atunci când scopul nu este același pentru toți, cum se pierd ore întregi din cauza absenței normelor și cum pot fi recuperate relațiile de lucru atunci când discuțiile devin mai transparente. Sunt detalii care, luate separat, par minore, dar care, așa cum ne-ar aminti orice autor de psihologie organizațională, se acumulează în timp exact ca dobânda compusă într-un cont. Efectul este vizibil abia după ce se schimbă felul în care funcționează întregul sistem.
Discutăm și despre pașii pe care îi poate face un manager care vrea să aplice metoda. Nu pornim de la ideea că liderii au la dispoziție timp nelimitat, ci de la realitatea în care zilele sunt pline. În acest cadru, un gest aparent simplu – cum ar fi clarificarea normelor – poate cântări mai mult decât un atelier sofisticat.
Iar Simona subliniază asta:
Dacă echipa poate să aibă doar o intervenție, aș recomanda lucrul pe zona de norme… dacă avem niște norme clare și sănătoase, putem măcar să funcționăm eficient.
Uneori, începutul nu este un program amplu, ci doar o discuție scurtă despre ce funcționează și ce nu, un fel de a lua pulsul grupului înainte de a construi orice instrument sau strategie.
Resurse & linkuri podcast
- J. Richard Hackman
- Simona Caranda – Indive
- Ruth Wageman
- Senior Leadership Teams: What It Takes to Make Them Great
Programul Marțea Mastercard, care se desfășoară în perioada asta și oferă posibilitatea de a primi cashback atunci când plătiți online într-o zi de marți – funcționează simplu: dacă folosiți un card Mastercard și îl înscrieți pe priceless.com/marti, primiți 10% cashback la prima plată online din campanie.