Perioadele de criză schimbă mai repede decât ne așteptăm felul în care lucrăm, cheltuim, economisim și luăm decizii. În câteva luni, obiceiuri care păreau stabile au fost puse sub semnul întrebării. Munca de acasă a devenit obișnuită, serviciile bancare s-au mutat mai repede în online, oamenii au început să economisească mai mult, iar companiile au fost obligate să se adapteze într-un timp foarte scurt. Dincolo de problema medicală, pandemia a devenit un test pentru economie și pentru felul în care reacționăm atunci când viitorul devine greu de anticipat.
Conversația pornește de la economia României după primele luni ale pandemiei și ajunge repede la schimbările care vor rămâne cu noi mai mult timp. Emil Bituleanu este director general al Libra Internet Bank, iar Irina Chițu este analist financiar-bancar și director FinZoom România. Perspectivele lor se completează: una vine din interiorul unei bănci și din relația cu firmele și oamenii care au nevoie de finanțare, cealaltă privește sistemul financiar și relația consumatorilor cu băncile.
Una dintre ideile discutate este capacitatea economiei de a se adapta mai repede decât sugerau estimările din primele săptămâni ale pandemiei. Activitatea a continuat în numeroase domenii, companiile au găsit modalități diferite de lucru, iar sistemul bancar a rămas funcțional. În același timp, experiența perioadei respective a accelerat schimbări care începuseră deja.
Munca la distanță este un exemplu. Dacă un om își face treaba din propria locuință, distanța față de sediul companiei devine mai puțin relevantă. Pentru angajatori apare posibilitatea de a recruta din alte orașe și chiar din alte țări. Pentru angajați apare o piață mai largă în care își oferă competențele. Competiția pentru un loc de muncă începe astfel să depășească granițele orașului în care locuiești.
„Dar dacă poți lucra de la distanță, poți să angajezi oameni din orice oraș din România. Sau dacă sunt vorbitori de limba engleză și noi comunicăm în limba engleză, pot să angajez pe oricine, de oriunde, poate pe același fus orar cu mine, vorbitori de limbă engleză.”
Schimbarea se vede și în educație, în locul în care alegem să trăim și în felul în care consumăm. Posibilitatea de a lucra de oriunde schimbă criteriile după care alegem o locuință. Experiența educației online deschide alte variante de organizare a învățării. Iar lunile de incertitudine au readus în discuție valoarea banilor puși deoparte pentru perioade dificile.
Din perspectiva Irinei Chițu, România intrase în această perioadă cu câteva resurse care puteau susține revenirea: lichiditate în sistemul bancar, infrastructură digitală dezvoltată, un sector IT bine reprezentat și costuri reduse de finanțare. Miza următoarei perioade devenea folosirea mai eficientă a acestor resurse și continuarea schimbărilor care funcționaseră.
„Deci, practic, să folosim resursele din interior și să începem să le punem la lucru și să păstrăm lucrurile bune care s-au întâmplat în această perioadă, în care am fost obligați și cele pe care am fost obligați să le implementăm repede, de genul mutarea în online a multor servicii, chiar și publice, da, a plăților, a serviciilor bancare, învățământul la distanță, cursuri de educație online, care foarte mulți au.”
Creditarea ocupă o parte consistentă a conversației. O perioadă economică dificilă îi face pe creditori și pe cei care se împrumută mai atenți la ceea ce își permit. Emil Bituleanu vorbește despre experiența Libra Internet Bank din criza financiară precedentă și despre felul în care prudența ambelor părți a dus la credite care au performat bine ulterior. Strategia de nișă a băncii, construită în jurul unor domenii cunoscute bine, precum sectorul medical, agricultura, dezvoltarea rezidențială și serviciile digitale, apare ca o modalitate de a aloca resursele acolo unde banca are experiență.
Pentru consumator, discuția ajunge la o întrebare foarte practică: când merită să iei un credit? Irina propune un criteriu ușor de folosit. Un împrumut ar trebui analizat prin ceea ce produce în viața ta financiară, inclusiv capacitatea lui de a contribui la creșterea veniturilor sau la reducerea unor cheltuieli. Dobânzile scăzute fac finanțarea mai accesibilă și cresc în același timp tentația de a împrumuta mai mult decât permite situația financiară pe termen lung.
Perioada discutată în episod oferă și o lecție despre relația dintre siguranță și inițiativă. Economisirea și o rezervă financiară îți oferă spațiu atunci când veniturile scad sau apar evenimente greu de anticipat. În paralel, adaptarea cere disponibilitatea de a învăța și de a schimba felul în care lucrezi.
„Dacă ar fi să aleg o singură idee, aș spune să fim deschiși de a învăța tot timpul lucruri noi, să ne dezvoltăm personal, să investim în educația noastră financiară pentru a ne fi ușor să ne adaptăm la astfel de perioade de criză care vor mai apărea și pe viitor.”
În completarea conversației, două cărți se potrivesc bine cu temele episodului: „Gândirea în pariuri”, de Annie Duke, despre luarea deciziilor atunci când avem informații incomplete, și „The Psychology of Money”, de Morgan Housel, despre relația dintre comportament, incertitudine și deciziile financiare. Ambele duc mai departe o idee prezentă pe parcursul discuției: felul în care ne pregătim și decidem contează mult atunci când condițiile din jur se schimbă repede.
Ideile principale
- Adaptarea rapidă schimbă ceea ce credeai că este posibil. O perioadă dificilă obligă oamenii și organizațiile să testeze într-un timp scurt soluții pe care înainte le amânau. Munca de acasă, serviciile online și procesele digitale au arătat că multe activități pot funcționa diferit. Merită să păstrezi după o criză schimbările care ți-au economisit timp, bani și energie.
- Munca la distanță îți lărgește piața profesională. Când locul din care lucrezi devine mai puțin relevant, poți colabora cu organizații din alte orașe sau țări. În același timp, vei concura cu oameni aflați mult mai departe de tine. Asta face ca dezvoltarea competențelor și capacitatea de a învăța permanent să conteze tot mai mult în cariera ta.
- O rezervă financiară îți oferă mai mult spațiu de decizie. Perioadele de incertitudine arată cât de util este să ai bani puși deoparte. Veniturile se pot reduce, proiectele se pot opri, iar cheltuielile pot apărea într-un moment dificil. Prudența financiară îți permite să treci prin asemenea perioade cu mai multe opțiuni și cu mai puțină presiune asupra deciziilor zilnice.
- Un credit merită evaluat prin ceea ce produce pentru tine. Costurile mici ale finanțării te pot încuraja să împrumuți o sumă mai mare. Uită-te mai întâi la efectul creditului asupra situației tale financiare. Întreabă-te dacă te ajută să îți crești veniturile sau să îți reduci cheltuielile și calculează cât de ușor îl poți susține dacă veniturile tale scad.
- Capacitatea de a învăța te pregătește pentru următoarea schimbare. Crizele economice revin în forme diferite, iar fiecare schimbă reguli, obiceiuri și oportunități profesionale. Investește constant în educația ta financiară și în competențele pe care le folosești profesional. Cu cât înțelegi mai bine schimbările din jurul tău, cu atât îți va fi mai ușor să îți ajustezi deciziile și planurile.
Resurse & linkuri
- Website Libra Internet Bank
- Website Finzoom